sai

Lui Emil Brumaru

dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele şi pământurile din întuneric
cu oamenii săi – pe care îi ocroteşte în creşa
sa de vietăţi (?!) cu aripi
de mici învăţate la creştere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măi bădiţă murăşăne

Auzit-am o minciună: Că Murăşul că Murăşu-i apă bună
Auzit-am o minciună: Că Murăşu-i apă bună!
Cine-o bea se şi cunună, cine-o bea se şi cunună, şai da ri di da, ridi ridi da
Cine-o bea se şi cunună, cine-o bea se şi cunună, şai da ri di da, ridi ridi da

Hai bade, să bem şi noi, să ne luăm, să ne luăm amândoi
Hai bade, să bem şi noi, să ne luăm amândoi!
Murăşan cu ţundră sură, treci Murăşul de-mi dă gură, şai da ri di da, ridi ridi da,
Murăşan cu ţundră albă, treci Murăşul de ţi-s dragă, şai da ri di da, ridi ridi da.

Vai de mine, iară-i sară şi mă bate şi mă bate maica iară;
Vai de mine, iară-i sară şi mă bate maica iară!
Că ş-asară m-o bătut, c-am stat pe uliţă mult, şai da ri di da, ridi ridi da,
Că ş-asară m-o bătut, c-am stat pe uliţă mult, şai da ri di da, ridi ridi da.
Măi bădiţă murăşăne, vin la maica, vin la maica de mă cere
Măi bădiţă murăşăne, vin la maica de mă cere:
Că io m-oi face mânioasă ca să poci iesi din casă, şai da ri di da, ridi ridi da,
Că io m-oi face mânioasă ca să poci iesi din casă, şai da ri di da, ridi ridi da.
Coda:
Murăşan cu ţundră albă, treci Murăşul de ţi-s dragă, şai da ri di da, ridi ridi da,

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Di.MoDi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul sufletului zbuciumat

Dacă un suflet este zbuciumat
Şi nu-şi găseşte loc printre ai săi,
Simte că-i un erou abandonat,
Privind cu demnitate spre călăi.

Îşi vede idealul perimat,
Trăind printre ratoni şi popândăi,
Un suflet care-i veşnic zbuciumat
Şi nu-şi găseşte loc printre ai săi.

Dar ce îl doare cu adevărat
Şi-i trece prin destin poteci şi căi?
Adulmecat, trădat şi sfârtecat
De propriii prieteni, ca dulăi,

Se simte un erou abandonat.

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iosif iartă pe fraţii săi

Îi încercase greu pe fraţii săi,
Dar clocotea de dorul de-a-i ierta.
E-adevărat c-au fost tirani şi răi,
Dar dragostea pe toate le uita.
Din cupa fermecată a ghicit
Că fraţii lui sunt pocăiţi de toate.
Iar ei, prin mijlocire au aflat
În domnitor, pe minunatul frate!

Plânsese, poate, Iosif în robie,
În închisoarea rece-n rugăciune,
Priviţi-l însă-acum, cum se sfâşie
De dor şi bucurie fără nume.

Din nevăzut, chiar îngerii privesc
Pe-naltul domnitor ce-şi iartă fraţii,
Îmbrăţişând pe micul Beniamin
Şi trimiţând acasă invitaţii.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeul naturii

Ai ascultat tu vreodata plansetul norilor
Picurand binecuvantare pe pamantul flamand si rece?
Ai ascultat tu vreodata muzica fosnita a frunzelor
Si te-a dus cu gandul departe de strigatul plin de ura al lumii?
Ai ascultat tu vreodata trilul pasarelelor in zori
Cu ochiul cuprins de nesomn si inima franta?
Ti-ai ascultat tu bataia inimii vreodata?

Si totusi, El e acolo si aici....
Din ochii Sai inca mai picura dragoste...
Si pasii Sai inca mai trec fosnind pacea cereasca...
Si gura Sa inca iti mai sopteste muzica iubirii Sale...
Toate acestea... pentru tine...
Dar tie, muritorule, iti mai bate inima?...

poezie de Andreea Giosanu (12 februarie 2011)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vederea animalului

S-au bucurat cu toţii la vederea
animalului
au aprins focuri şi au dănţuit
şi s-au beţivit toată noaptea

şi nimeni nu s-a uitat mai îndeaproape
la uriaşul animal
nimeni nu s-a uitat la ochii săi sticloşi
şi la dinţii săi atât de albi
şi la fruntea sa uşor lovită într-o margine
au răcnit acolo toată noaptea şi s-au
destrăbălat şi nu s-au uitat deloc
la cele două braţe subţiri şi la coatele
însângerate şi la genunchii însângeraţi

ei doar s-au bulucit sub steaua nemuritoare
au adus daruri şi le-au presărat pe stânci
au răvăşi cerul cu privirile lor
şi la cele două aripi imense
nici o dată nu s-au uitat

poezie de Matei Vişniec din Oraşul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Emil Brumaru

Dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele şi pământurile din întuneric
cu oamenii săi – pe care îi ocroteşte în creşa
sa de vietăţi (?!) cu aripi
de mici învăţate la creştere

anii şi lumina unui înger

îngerul Brumaru nu este
decât cu 22 de ani mai bătrân decât mine
totuşi îi spun domnul înger
(?!) aşa
cum şi unei stele anume
doamna betelgeuse îi spun, sărut
mâna de miliarde de ani

îngerul Brumaru

fie îngerul Brumaru
emil atât de aproape tuturor păsărelelor

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uranus

Un gigant gazos,
Rotindu-se lent,
Albastru şi măreţ,
Nemuritorul zeu al cerului...
Un model pentru
Sateliţii săi.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PSD pe înţelesul tuturor

PSD-i partidul care
Calcă totul în picioare,
Legi, partide,-oneste căi,
Pentru infractorii săi.

pamflet de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (2 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te plânge toamna

Te plânge toamna,
Cu stropii săi reci,
Iar copacii îşi pierd poboaba,
Frunzele-s uscate, seci.

Pe alee bate vântul,
Parcă te cheamă, suspinând,
C-o străbăteam zile de-a rândul,
Mâna în mâna, doar iubind.

Eu şi acum o străbat,
Cu paşi grei, cu oftat în suflet,
Să-mi amintesc ce n-am uitat,
Să-mi amintesc de al tău zâmbet.

E numai tristeţe-n jur,
Amintirile noastre se usucă,
Lăsând în urmă înmiresmat parfum,
Nu pot decât să le las să de ducă.

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Andreea Văduva
Comentează! | Votează! | Copiază!