sa nu renunti

Să fii ţăran...

Să-ţi priveşti chipul în izvor,
Să nu renunţi aşa uşor...!
S-adormi în cântece de greieri,
Tu dealurile să-ţi cutreieri!

Să mergi desculţ prin verdea iarbă,
Să nu laşi dorul să te piardă!
Să culegi fructe de pădure,
Să trăieşti sentimente pure!

Să te-ntâlneşti cu cerbii-n munţi,
Să iubeşti fără să renunţi!
Să lucrezi lotul din străbuni,
Pe nimeni să nu te răzbuni!
............
Să fii-nţelept şi de cuvânt,
Să-ţi fie viaţa ca de sfânt!
Să ne trăiască teii-n floare,
Să fim ţărani, e o onoare!

poezie de Ana Iordache (30 ianuarie 2020)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăjitoarea

din regatul lunii avea
părul alb în marţea
artelor marţiale dintr-un februarie
pandemic încât să te sperie
corupţia de la curtea împăratului
spre sfârşitul dinastiei ming
manciuria vânează un imperiu sfârşit
unde dragostea este otrava
care omoară scrie în manuscris
trebuie să renunţi la iubire
la iubit să ajungi vrăjitoare
cu puteri supranaturale
în stare să se lupte
în stare să învingă
în stare
să oprească armata invadatoare
pluteşti peste munţii prinşi
în ceaţă şi zăpadă
renunţi
renunţi

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem creaţia umilă a Ta, Doamne. Nu ezita să ne previi!

Cum ai putea tu să renunţi acum?
Când te cunoaşte-o lume-ntreagă
Noi doi suntem aici perzenţi
La o-ntâlnire mult prea vagă.

Cum am putea noi să risipim acea fărămă de iubire?
Când toţi din jur sunt doar nişte spini
În cale noastră prinsă de eternul gând-suspin
Cum am putea să risipim iubirea dintre noi, mândru destin?!

De ce să renunţi tocmai acum?
Când lumea-ţi stă întinsă la picioare?
Nici visele nu sunt trecute,
Ele sunt prezent şi viitor
Cum am putea risipi dragostea ce ne poartă pe cele mai înalte culmi?
Suntem creaţia umilă a Ta, Doamne
Nu ezita să ne previi!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracole

Miracolele există
trebuie doar să crezi în ele
să perseverezi
să nu renunţi niciodată
la visele tale
mai devreme sau mai târziu
vor apărea în viaţa ta

secretul?

Sa crezi in ele şi în... EL

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul Iubirii

Alegerea între bine şi rău este de obicei destul de uşoară,
Dar să renunţi la dragoste... nu ştim cum se face.
Iubirea adevarată este un dar de la Dumnezeu, într-adevăr este Dumnezeu.
Dragostea perfectă vine de la El şi numai prin rugăciune este obţinută.

poezie de Camelia Opriţa (2007)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi părinte

Datorie de onoare
Rămâne să fii părinte,
Ai pornit pe drumul care
Generos, mergi înainte.

Porţi răspunderea de tată
Ai chemare către faptă
Un model de-nţelepciune
La copii, tu vei rămâne!

Răsfăţaţi nu-i vrei să fie
Ai prins drag a fi părinte!
Nu renunţi la bucurie,
Grija merge înainte,
Una-i dragostea de tată!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Internată în stare gravă la doctoriţa Oprea Gabriela, de la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, în urma unui accident vascular şi cu diabet sub tratatment, mamei mele i s-a adus miere la micul dejun

Aici, în loc de excelenţă,
Ai parte de incompetenţă,
Suficienţă, aroganţă,
Renunţi la orişice speranţă,
Căci în spital, putem conchide,
Incompetenţa chiar ucide.
Pe ei cu ochii de nu eşti,
Tu ortul popii îl plăteşti.

pamflet de George Budoi din Medicii şi medicina în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (5 octombrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu orice an ce trece

Cu orice an ce trece se duce tinereţea,
Tot mai apăsătoare devine bătrâneţea.
Cu orice an ce trece urci tot mai greu pe scări,
Îţi tremură genunchii, în piept simţi apăsări

Şi, fără supărare, o spun direct, pe şleau,
Renunţi pe rând la multe ce farmec vieţii dau.
Dar, ca o compensare, 'ndulcind amărăciunea,
Cu orice an ce trece sporeşte-nţelepciunea.

poezie de George Budoi din Poezii (5 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ochii lui

Primeşte-mă, tăticule, să dorm la pieptul tău,
Zâmbeşte pentru mine şi fii liniştea mea,
Tu nu îmi spui prea multe, dar văd că-ţi merge rău,
O să vorbesc cu mama, să văd ce-mi zice ea.

Să nu renunţi la mine, să stai, să mai aştepţi,
Străine-n viaţa mea te rog să nu-mi aduci,
A ta va fi răsplata în lumea celor drepţi,
Între tine şi mama din nou de-o să mă culci.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcat

E păcat să nu fii
Undeva unde eşti,
E păcat să nu ştii
Că există poveşti

Să nu cânţi când auzi
Ritm de viaţă vibrând,
E păcat să acuzi,
Să trăieşti tremurând

Să ratezi dimineţi
Fără zâmbet pe chip,
Să aştepţi alte vieţi
Ce se pierd în nisip

Să devii picături
De tristeţe şi dor,
Să accepţi lovituri,
Să renunţi prea uşor

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!