Poezii despre recuperare
Rezultate pentru recuperare în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Medic de recuperare
am plecat la marea mare...
cu un geamantan de haine
și cu inima în palme!
dar surpriză... marea nu-i...
a-ncuiat-o dumnealui...
medic de recuperare...
și mi-a dat.. bazin cu sare...
tens... magnetodiaflux
cadă cu namol și plus
o kinetoterapie...
și curenți galvanici scrie
pe o foaie de hârtie!!
ce să fac? Mă uit pe geam
de pe patul din spital!
și mă uit... mă uit la mare...
Doamne... cum sclipește-n soare...
când e verde... când albastră...
și eu stau într-o fereastră!
pescărușii au zburat...
valurile-n mal s-au spart!!!
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Centrul de recuperare
animală adună oamenii
cu apucături specifice
îi bagă în ca(ra)ntină cu oase
și iarbă
vor învăța să se ascundă în cămară
să trăiască cu spini de gheață
și frică
în spinare pe spinare bătaie
cu bățul cu biciul cu pumnul fermecat
sobele o să le încălzească
ficații și tălpile vor învăța
să supravețuiască umanii
cu apucături de animale ne
domestice (?!) în centrul de recuperare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Medic de recuperare
Lasă-mă să-not în mare
E când verde, când albastră
Eu privesc dintr-o fereastră...
catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpada mieilor
iarna a intrat din nou
în gura lumii.
îngălbeniți de atâta nicotină
dinții celor ajunși la capătul răbdării
o toacă mărunt -mărunt
și o scuipă în curțile strâmte
ale spitalelor de recuperare.
copiii însă
tolerează altfel persisțențele.
pentru ei zăpada
este ca și vata de zahăr pe băț,
cu cât o adună în pumni
cu atât mai repede dispare.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gest și lumină
azi mi-am distribuit toată dragostea
ca o recuperare a ceea ce
am pierdut
am dat din mine totul
precum Dumnezeu din bunătatea sa
însetatului de băut
înfometatului de mâncare
îndrăgostitului toate sentimentele
și-n cele din urmă
câteva motive pentru a iubi
e drept
am stat puțin în cumpănă
și-am privit înspre locul în care
doar Dumnezeu poate întoarce capul
dintre toate mi-am păstrat doar emoția
singura care mă poate ajuta
să trec printre oameni
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visând în vis
urmează-ți visul,
dar nu ieși din el.
altfel vei vedea spatele
celui din visul de rezervă,
așa cum stă și privește
în golul curții interioare.
și câte gânduri îi trec
și câte gloanțe șuieră
de la o ureche la alta.
și tu vei spune,
vai, dar ce bine îi stă părul,
așa cu spatele cum stă,
de poate fi oricine.
chiar până și tu ai fi,
într-o noapte în care
era prea cald în vis
și îți făcuseși o fereastră
între pernele lunii.
[...] Citește tot
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții nu mai au suflet
l-au împărțit ca pe o bucată de pâine
când credeau în jumătățile lor de cuvânt
din fereastră în fereastră
fără să privească înapoi
lăsau aripi din nenuntitele zboruri
și-apoi
cu toată goliciunea asta
în trupuri vechi
precum hainele roase de molii
au continuat să se târască
prin iarba timpului
dar ajungând
la marginea unei povești
din care lumina țâșnește haotic
speră într-o recuperare
un fel de război al orbilor
reîntoarcere și redobândire
a verdelui
până la urmă poate fi un vis
poate că sufletul
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovată că sunt
Vinovată că sunt
o inspirație din amurgul toamnei,
o tulburare de contururi verzi,
o recuperare din suspinele rotite în sânge.
Vinovată c-am intrat în ochiul tău verde
sub cerul tău suspendat peste lume,
vinovată că sunt după geamul unde cad fluturi,
de trecerea galbenă a toamnei
cuvintele triste uitate prin parcuri,
obsedanții pereți singuratici,
ziua trecută prin începutul nefast
cu sărutul venit nechemat.
Vinovată că sunt neplecată de atunci,
din așteptarea reinventată altfel,
unde cuvintele nereparate au trecut dincolo de mine,
eu oprind timpul în extaz pentru noi,
vinovată sunt, pentru amândoi.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoză
Ți-aduci aminte draga mea
De prima noastră întâlnire?
Cum ne-am legat dintr-o privire
Și ne-am aprins precum o stea?
Eram cuprinși de pasiune,
Deconectați de cei din jur
Și-avizi de sentimentul pur
Luam clipa ca pe o minune.
Trecut-au anii peste noi
Cu tăvălugul lor de patimi
Și preschimbară, după datini,
Iubirea ce-o-mpărțeam în doi.
Îți iau acum din farmacie
Punguțe pline cu pastile,
În locul rozelor zambile
Ce-ți cumpăram din florărie.
[...] Citește tot
poezie satirică de Mihai Manolescu (30 martie 2014)
Adăugat de Mihai Manolescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara valorilor
Mi-am luat astăzi un creion
De la noi..... autohton,
Si am inceput lucid
Spirit critic si acid
A nota cu zero plus
Tot ce e pe facebook pus.
Nota zece la cafea
Si la flori asemenea!
Nota nouă.... poezie,
Opt la proză că se știe,
Venită, neavizată,
E de multe ori rugată
A fi scurtă si concisă
Si de adevăr convinsă.
Sportul e cu zece plus,
Comentarii nu-s de spus
Stadioanele sunt pline,
Curg cuvintele cu rime.
Nota șapte dau la bancuri
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >