reconstituire

Castă

aceasta e starea ta de fericire
o recunosc după cele câteva emoticoane
repetate
gândurile fac o reconstituire a binelui
spart în toate literele precum un vas de cucuteni
aş crede că în fericirea aceasta se găsesc morminte
şi vetre întregi ale unor bucurii străvechi
fisurile retuşate îndemânatic sunt drumuri prin istorie
fiecare floare de mână sigur o iubire lăsată eternităţii
dau filele vieţii cu degetul şters pe limba maternă
pentru stabilitate şi preocupări antologice
câte necunoscute am descoperit algebric şi câte mai am de ispăşit
cu fiecare mă afund în păcatul originar
nu mă tem de iubire doar de
cum se izolează ea în fiecare clipă
menită a fi un caz despre care încă nu se ştie mare lucru

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!