rana ras

Râsul ca o enigmă

E o enigmă
cum mă inundă râsul,
de atâţia ani am râs
şi câte fântâni
de lacrimi am strâns,
am râs pe-ntuneric
spre disperarea cuvintelor
ce inundă arterele,
am râs pe lumină
de singurătate,
de prostia umană,
am râs că nu avem
o lege a râsului,
că nu suntem penali
când râdem de parlamentari,
am râs de somnambulii
oraşului modern,
de stele căzătoare,
am râs de moarte,
a dracului râde şi ea...

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autocunoaşterea se numeşte Anna Frank

Nu mai aveţi nicio rană pentru mine Vă rog

o rană mică-mică Nu se poate să treacă şi

ziua asta fără nicio durere jignire sau lovitu

ră oricât de neînsemnate Se poate soartă să

te faci de râs în halul ăsta S-au vindecat toa

te amintirile Nu mai este disponibil niciun re

gret Doamne ce insuportabilă-i sănătatea

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (10 iulie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardea spitalul

Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte!...
... Ardea spitalul cu bolnavi cu tot
Şi flăcările sfârâiau în cărnuri
Râs alb cutremurat de savaot

Ce râs, ce râs mă străbătu azi-noapte!
Ce râs de ziduri prăbuşite
Strivind sub ele urlete, clipite
Şi razele căzute ale lunii.

Şi luna... cum mai fulguia azi-noapte
Pe străzile pierdute-adânc în vis...
Şi cum mai fulguia pe cărnurile aspre!
Desfrâu de flăcări şi de vis ucis.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Gazeta literară, decembrie - 1957 (Poezie de debut)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rană

Cum rana nu ia forma stiletului,
sărutul tău nu eşti tu.

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţia uşilor închise

E o rană în scândura uşii
unde-am bătut şi n-a răspuns nimeni.
Deschideţi uşa cu grijă,
să nu loviţi rana cu cheia.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rana şi cana

Aş fierbe nişte vin, să-l beau cu tine,
Iubita mea cu zâmbet cu zâmbet rubiniu,
Să ne-ncălzim şi să ne fie bine,
Tu să zâmbeşti, eu fericit să fiu.

Dar fierb şi singur beau şi mă gândesc
La tine, ca şi când ai fi în cană,
Şi mă îmbăt şi vreau să te iubesc
Şi să ne vindecăm, rană pe rană,

De frig, de dor şi de singurătate,
Iubirea mea, deplină jumătate.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul Absurdului

Simt dimineţile geroase
Cum, pătrunzându-mi crud în oase,
Cu trupul meu tot una îs.
Nu râdeţi, că nu e de râs!

Mă simt o dimineaţă-n care
Tot gerul iernilor s-a strâns;
Îngheaţă moartea la picioare.
Nu plângeţi, că nu e de plâns!

Se simte ca-ntr-o dimineaţă
De Sfântul Ion, iubirea mea,
Şi trupul tot i-ar fi de gheaţă,
De râs, de plâns, de l-ar avea.

Da-i suflet doar, ambivalent,
De plâns, de râs, amestecat
Ca un ocean incandescent
Şi ca un soare îngheţat.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină sfântă

Mângâie-mă rană cu rană
Într-o iubire dulce riverană
Când valurile se surpă-n Înalt
Şi din Lumină sfântă îngeri cad!

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onestitate

Întocmai cum râdeam
odată
am râs şi azi privindu-te,
oglinda mea cu ochii verzi,
am râs,
recunoscându-te!
Şi eşti tot tu, un om onest
şi sunt tot eu, fata voioasă.
Trecut-am azi acelaşi test
şi m-ai găsit, din nou,
frumoasă!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sepulcre violate

Vagabondând, într-un amurg blond,
Am dat de-ale cimitirului porţi-
Acolo cioclii îşi bat joc de morţi,
Şi-am râs un râs de vagabond.

O, râsul fiinţei vagabonde...
Şi ce-am văzut era straniu
Într-un copac am găsit un craniu,
Pe o cruce nişte cozi blonde.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!