preocupa

* * *

Nu am mai scris de dragoste. De-o vreme
Nu am mai scris nici despre cai bălţaţi
Însă de mâine, alte teoreme,
Concepte noi şi îngeri cocoţaţi
Mă vor preocupa, iar primăvara
O să-şi întindă verdele covor,
Doar roţile bolidului Kafiara*
Or lăsa dâre-n drum spre rezervor,
Când voi reface plinul cu cerneală
Pentru o tură iar prin Univers.
Caligrafie fără osteneală
Pe foaia de parcurs. Un singur vers.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptate, ochii plânşi cer să te vadă! (Slogan al manifestaţiei anticomuniste din perioada 22 aprilie - 15 iunie 1990, din Piaţa Universităţii din Bucureşti, împotriva regimului lui Ion Iliescu şi al clicii lui)

O, Dreptate, vino-n stradă:
Ochii plânşi vor să te vadă!
Ilici, culmea decăderii,
Ne-a adus, în schimb, minerii;
Nu cărbune ca să scoată,
I-a adus ca să ne bată;
Nu dreptatea-i preocupă,
Oasele să ni le rupă.

pamflet de George Budoi din Dreptatea şi Nedreptatea (15 iunie 1990)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mareea înaltă

Cârlionţi aurii şi rochiţă roşie, drăguţă –
O fetiţă-atâta micuţă –
Bessie cutreieră în sus şi-n jos
Prin castaniul ierbilor marine, mătăsos;

Ceva o preocupă peste poate,
Caută, vrea să afle, cercetează şi socoate.
Acum, ce-ar putea căuta Bessie oare
Cu atâta insistenţă-n mare?
Aşa că-întreb micuţa ştimă dintre valuri răsărită,
Iar ea-mi răspunde stingherită:

"Domnule, mareea vine, mareea pleacă de atâtea ori,
Dar unde-i păpuşarul care trage toate-aceste sfori??"

poezie de Amos Russel Welles, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe de An Nou

vreau pe toate planurile o revigorare
să fie primăvară în sufletul meu
să se-mplinească vise sub raze de soare
să-mi fie neted drumul către Dumnezeu.

să fie lumină, să fie şi culoare
în gândurile mele care mă preocupă
ard ca un foc cu multă ardoare
să fie fericire în fiecare clipă.

a mai trecut un an cu bune cu rele
dar am avut aproape prieteni valoroşi
mi-au intrat în suflet constelaţii de stele
să slăvesc cerul printre oameni pioşi.

să fie viaţa mea un rai cu roz lalele
între munţii dragostei sublimi, glorioşi.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din puţul plin cu spaime

Cu toţii am vrut să fie bine
Şi să ieşim din hău
Şi să avem mai multă pâine,
Dar azi e mult mai rău.

Din puţul plin cu spaime
Am nimerit în lac,
Copiii azi de foame
Inspiră aurolac.

Ei dorm cu şobolanii,
Murdari şi-mbătrâniţi,
Pe domnii mari doar banii
Îi preocupă. Să fie verzi şi mulţi!

Şi nicidecum nevoile
Ce ne încorsetează,
Dac-or să vină ploile
Ori de se-nsămânţează.
.......................................

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 112

Iubirea ta şi mila îmi astupă
Stigmatul bârfei ce pe frunte-i pus;
Ce crede lumea nu mă preocupă
Tu mă-nverzeşti, ce ar mai fi de spus?
Eşti lumea mea şi mă silesc întruna
Să-mi ştiu valoarea din cuvântul tău;
N-ascult de nimeni, tu îmi eşti cununa
Şi numai tu îmi spui ce-i bun sau rău.
Într-un abis adânc arunc păsarea,
Ca şarpele urechile-mi închid
Să n-aud bârfa, dar nici adularea;
Pe toţi indiferent eu îi desfid.

Dar tu în mine te-ai întipărit,
Că cei din jur îmi par că au murit.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slove în lumină

trăiesc extaze ample cu slove şi muzici
poeţii cutezanţei îmi preocupă timpul
sunt pentru suflet prieteni metafizici
cu înţelegeri vaste care-şi arată chipul.

voi turna iubirea cu mărinimie
răspândind voioasă poematice gânduri
expansiunea mea la sacra boemie
mă aşează-n paralele în liniare rânduri.

versuri mă întremează îmi dau energie
cuvinte senzuale îmi ajung în suflet
nu există timp fără dram de magie
reflexele de Paradis le adun prin umblet.

iubirea pentru viaţă crează sinergie
pe cerul împlinirii nu-i loc de urlet de tunet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obisnuinta de a caracteriza

Caracterizăm lumi de cretă-
Ceea ce am vrea să auzim,
Ceea ce am vrea să spunem;
Gândim că ceea ce ar fi,
Ar fi mai bine!...

Nu caracterizăm însă lumea noastră de carne-
Ceea ce auzim,
Ceea ce spunem
Şi mai ales ceea ce simţim-
Acum, Aici şi Înlăuntrul nostru!...

Cutezăm să avem păreri sau opinii
Despre ceea ce ar putea fi,
Când ştim prea bine
Că ne-ar preocupa îndeosebi
Prezentul nostru din Aici şi Acum!...

Caracterizăm lumi de cretă!
Ignorăm lumi de carne!

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un altfel de Gyges

Mă preocupă moartea,
ca un fel de dragoste intangibilă, ireversibilă.
Filosofic, constat în fiecare zi apropierea ei,
şi alunecarea ei cetosasă, invizibilă.

Că mori neîndemânatic o moarte mică
În fiecare frângere de inimă,
Cu orice vis strivit de talpa vieţii,
În fiecare fir de iarbă ars, ucis...

Obsedant, mă preocup de moarte
Vindecând din răni,
mereu mai irizibilul puroi...
riduri pietroase...

în fundul tuturor sacilor de termeri e aceiaşi
suferinţă...
mereu una si aceeiaşi.

Sunt alte frici mai criminale,

[...] Citeşte tot

poezie de Codruţa Corbei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur/ă împotriva lumii?

Singur/ă împotriva lumii? Ce-ar fi dacă ţi-aş spune că lumea eşti chiar tu? Împotriva cui ai fi atunci, şi ce definiţie ar mai avea singurătatea?

Fară o idee despre ea, cum arată libertatea?

Stai, nu te grăbi să îmi răspunzi.

Relaxează-te, respiră, fă o plimbare în natură, sau stai exact acolo unde eşti. Observă totul, observă-ţi respiraţia şi bătăile inimii, observă agitaţia minţii. Observă toate acele gânduri care îţi trec prin cap, iubeşte toată harababura. Deschide-ţi inima larg şi îmbrăţişează momentul, cu tot ce vine el. Doar aşa libertatea şi pacea se redescoperă pe sine ca fiind deja prezente, deja acolo, cu tine, în fiecare moment al fiecărei zile.

Fă cum ţi-am zis şi îţi promit, că tot ceea ce îţi doreşti ţi se va întinde la picioare. Nu te preocupa, căci viaţa nu e altceva, decât o oglindire a fiinţei tale. Iar dacă-năuntru laşi să fie soare, totul în jur va afla de-acea schimbare şi se va transforma în sărbătoare.

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!