pragmatic

Iubire indecisă

o clipă lungă cât un secol
am fost cuprins de îndoială
şi-un grad înalt de osteneală
mi-a dat poveţele peste cap
am vrut s-adorm dar n-am putut
gândindu-mă la tine.
Fii lapidară
iubeşte-mă laconic în cuvinte
succint în expresii,
concis cum îţi este felul,
îţi voi pătrunde-n inimă pragmatic
la fel ca-n alte dăţi, cuminte

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superstiţii

Mi-a zis un prieten că nu crede
în ele
în superstiţii
băiat deştept mi-am spus
ăsta ştie ce vrea de la viaţă,
l-am întrebat dacă e bogat
un om atât de pragmatic
ca el
aşa ar trebui să fie
bogat,
iar el mi-a spus că a fost sărac toată viaţa.
La dracu
mi-am zis
nici nu o să fii bogat
doar nu o să începi de acum să crezi
în superstiţii.

poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare...

Se pare cum că Cerul
Ar fi voit cândva,
Şi nouă adevărul
Din milă a ni-l da,

Şi fericiţi din fire,
Am zămislit şi noi,
Născuţi într-o gândire
Spălată de gunoi.

Însă mai mult uitasem,
Ce preţ nu a avut!
Căci calea ce-o urmasem,
Demult am şi pierdut!

Prea îndoită-n fire,
Nimic nu-ţi este cert!
Tot cauţi omenire,
Cu gândul tău deşert!

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut

Ne-am unit buzele
ne-am sincronizat respiraţiile
la liniştea întregului
uimit de unirea contrariilor
am ascultat inima noastră
cum explodează
în tăcere
ne decorporalizam
pluteam amândoi
într-un spaţiu atemporal.
Cine dracu zicea
că un sărut este preludiul
unei partide de sex?
Un pragmatic
ar spune unii
cei mai mulţi dintre muritori.
Câtă lipsă de imaginaţie
au unii oameni
şi-au unit aripile
sau le-au pierdut

[...] Citeşte tot

poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casă pe o stâncă

Înăuntru, geana unei lămpi micuţe. Afară,
Sclipirile farului peste marea neprimitoare şi temută.
Înăuntru, sunetul vântului. Afară, vântul.
Înăuntru, inima închisă şi cheia pierdută.

Afară frigul, vidul, sirena farului. Înăuntru,
Omul puternic luptându-se să-şi reia soarta în mână,
În vreme ce ornicul orb devine tot mai iute, tot mai zgomotos.
Afară, luna mută şi mareea gureşă peste care luna-i stăpână.

Înăuntru, blestemele şi binecuvântările-ancestrale.
Afară, căuşul gol al cerului, golul adâncurilor, abrupt.
Înăuntru, un om pragmatic, vorbind la o cruce
Despre lucruri folositoare lui, într-un somn întrerupt.

poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbări

"Visuri", visele au devenit
Şi proastele sunt în "succesuri"
Top; în politica de "dresuri"...
Făcăturile de îndobitocit!

"Şi" nu mai este o legătură,
E pus oriunde-ntre cuvinte
La snob şi la lepădătură;
Că dă şi "stil" şi ceva "minte"!?

Nivele sus, săpat tunele,
Cu "tune-up" nou acum sunt tun..."uri";
Cum populara ar fi manele
Şi toate rele ce-avem, bun... "uri"!?

Se umple gura de "pragmatic"
Şi aceleaşi poze-n "almanahe";
Pramatiile cu iz simpatic
Mai mult sau mai puţin... valahe!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stop joc!

Planeta-i putredă, bolnavă de minciună,
Luciditatea-i clar partizanat
Şi-i aruncat gunoiul în furtună,
Meticulos şi intenţionat.
Instanţă e mulţimea retardată,
Raţionalu-i condamnat la moft
De o Supremă Curte formatată
În nişte aplicaţii dintr-un soft.
Hrăniţi ombilical din bancomate
Antropomorfi cu capetele-n pungi
Convalescent concep cu voluptate
Minciuni mutante cu picioare lungi.
Celebrităţi născute din ridicol
Emit expert opinii şi păreri
Exacerbând mirosul de pericol
În drumul spre nimic şi nicăieri.
În frunte stau aleşi dintre prostime
Conform cu fişa postului plătiţi,
Cu spor de pensie şi de vechime
Patriotarzi obraznici ipocriţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victorie

Te-am iubit greco-catolic şi păgân,
te-am iubit penticostal pe-o coastă,
te-am iubit aprig, într-un registru barbar,
mă costă, şi mă costă, şi mă costă...

Te iubesc, în fine, profund natural,
peste stepa stearpă sângele irige
fără ca izbucul cordul să-l izbească
în tropotul cailor înhămaţi la quadrige.

Te iubesc, deci, ex-abrupto, pragmatic,
aruncă-ţi ancora la orişice pescaj,
marinar dorit în porturi de sfioase eleve
la prima vedere, fără vreun gaj.

Izbândă grandioasă, poate epocală,
compromis făptuit exemplar,
cum ai desprinde din petale rugi florale
îngenuncheate-n lupanar.

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Daniela Crăsnaru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie scrisă pe pragul unei nopţi cu Lună plină!

(Veronicăi Micle)

Mă iartă că te-am atras pe-a poeziei pantă,
Privighetoare blândă, cu-al tău serafic cânt,
Venit, cum a vrut Soarta din Lumea mea Atlantă
Să-ţi apăr strălucirea, din fermecat cuvânt.

Nu mă lua în seamă, vor fi furtuni de stele,
Când liniştile-n suflet vor lăcrima cuminţi,
Lasă-mă-n pădurea dorinţelor rebele,
Să te compun cu vraja luată de la sfinţi.

De gânduri obosită, visează, iar, pragmatic,
Într-o lume sumbră ce nu te preţuieşte,
Dar să nu uiţi, iubito, că îţi sunt fanatic
Admirator în versul care te defineşte!

Mă iartă că te-am târât, fără măsură,
În visul meu, albastru, tivit cu zurgălăi,

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice

Clar, nu mă pot abţine să nu-ţi scriu măcar un pic.
Sper că nu fac exces de versuri cheful să ţi-l stric
Dar gândul la tine mă îmbie să dau mai mult,
Să vreau mai mult, să mă-ncalţ cu papucii de adult
Căci sufletul tău ludic, crâmpei din suflul divin,
Îi dă prelungi târcoale cugetului meu sangvin;
Aş cutreiera lumea de mână ţinându-ne
Căci mai Liber mă simt în dulcea noastră fuziune.
Singur să fiu aş avea Liniştea de partea mea;
Iar aşa, acestea s-ar completa, ar complota.
Cu energia ta s-ar înoda şi-om înota
Împotriva curentului. Dar realitatea,
Urâta de ea, este că singur când sunt mi-e greu.
Am zgomot în cap, zgomot al propriului meu clişeu.
Ţi-am mai zis: 'Când sunt cu tine Am zile senine. '
Şi aşa e. Liniştea doar atunci parcă vine.
Şi pragmatic fiind.. ştiu că e suficient să vrem,
Noi-amândoi, acelaşi lucru doar ca să putem. Orice.

poezie de Alex Iuraşcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!