pijama

Prinţesa Ann: Nu pot să sufăr cămaşa asta de noapte. Nu-mi place niciuna dintre cămăşile mele de noapte şi nu-mi place nici lenjeria mea intimă.
Contesa: Dar, draga mea, ai nişte lucruri frumoase.
Prinţesa Ann: Dar nu am 200 de ani. De ce nu pot să dorm în pijama?
Contesa: În pijama?
Prinţesa Ann: Doar în bluză. Ştiai că unii oameni dorm complet dezbrăcaţi?
Contesa: Mă bucur să spun că nu.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inspectorul Grandpierre (după descoperirea celei de a treia crime): Trei cadavre. Toate în pijama. C'est ridicule! Ce e asta, vreo nouă modă americană?

replică din filmul artistic Şarada
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Meredith Grey: Derek face drumeţii. Se relaxează. Scapă de toată agitaţia de aici.
Dr Cristina Yang: Familia Preston nu ştie să se descurce în sălbăticie. Un tip pe nume Preston are şanse să fie atacat până şi de o veveriţă.
Dr Isobel "Izzie" Stevens: Practic este un fel de petrecere în pijama, singura diferenţă este că ei o organizează afară.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Keith Mars: Atunci când pleci mai devreme de la o petrecere în pijamale, eu ar trebui să îmi pun paltonul peste pijama şi să vin să te iau.
Veronica Mars: Scuze. Acum pot să conduc. Nu mai am nouă ani.
Keith Mars: Pentru mine vei avea mereu nouă ani. Mergând pe 30. (Simte un miros ciudat şi începe să miroasă haina Veronicăi.)
Veronica Mars: Vrei să te las singur cu ea?
Keith Mars: Ştiu că am avut discuţia despre fumat undeva între cea cu barza şi cea despre condusul maşinii după ce ai băut.
Veronica Mars: De fapt cred că a semănat mai mult cu o propoziţie - "să nu fumezi" - şi a fost între "Aventurile lui Winnie ursuleţul" şi "Noapte bună, Lună".
Keith Mars (făcând semn spre haină): Explică.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: M-aţi chemat, deci, aici sunt. Şi... Eu, comandantul misiunii, Lucian Enka, declar şedinţa de azi deschisă. Aşa că, puteţi începe! Vă ascult, desigur...
Stela: Ce-i asta, comandante?! Aşa te prezinţi tu la şedinţă? Ciufulit şi... În pijama?!
Lucian: Doctore, sunt foarte obosit, deci, puteţi fi mulţumiţi că am venit totuşi, indiferent cum.
Stela: Obosit?! Ce oboseală mai e şi asta pe capul tău, la ora asta?! Du-te imediat şi schimbă-te în uniformă! Şi aranjează-te puţin! Dă-ţi cu apă rece pe faţă, bea o cafea, fă ceva, orice, să te trezeşti!
Mihai: Stela, lasă-l în pace!
Stela: Nu, nici nu mă gândesc! Cum să-l las în halul ăsta? Voi nu vedeţi cum arată? Ce-ai făcut, frumosule? Te-ai îmbătat cumva, din nou?! Iar ai băut?
Lucian: Nu, doctore, nu sunt beat, sunt doar foarte obosit! Atâta tot. Ce-i greu de înţeles?
Stela: Greu de înţeles... Nu-mi place deloc oboseala asta a ta! Ori te duci imediat în rezerva ta, să te pui la punct, ori mergem chiar acum în cabinetul medical, să vedem care-i problema cu oboseala asta!
Lucian: Nu, nu-i nevoie. Bine, îmi pare rău... Mă duc să mă schimb şi să mă aranjez... puţin măcar.
Stela: Să nu întârzii prea mult. Şi repet, să nu cumva să mă faci să vin din nou după tine!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Eu... Rămân doar comandantul... Sau condamnatul misiunii, mai bine zis. Atâta tot! Nimic mai mult.
Maria: Nu-i aşa, Luci... Eşti tot tu, aşa cum te ştiam. Aşteaptă doar să ajungem înapoi, pe Terra, să vezi cum te vor înconjura iarăşi o mulţime de tinere frumoase. Ai de unde alege. Deci, nu vei rămâne niciodată singur; nu s-ar putea. Nu tu!
Lucian: Te rog, blondo! Nu-mi aminti de ele! Nu-i momentul potrivit. Nu mă interesează, nici una! Alesesem deja...
Maria: Da, ştiu, tu o alesesei pe Lia, încă de atunci, de mult timp...
Lucian: Am ales greşit, se pare... Însă doar ea mă interesează. Nici o alta. Asta e... Mai şi pierzi în viaţă, nu poate fi totul aşa cum ţi-ai dori... Ar fi prea frumos. Doar nu trăim în basme... Ce credeam?! Cât de naiv puteam oare fi? Tocmai eu?! Hmm... Aici e vorba de realitate, nu de poveşti.
Maria: Totul, Luci?
Lucian: Păi, da... Restul dorinţelor mi s-au împlinit, aproape toate. Cea mai importantă însă, tocmai s-a îndepărtat teribil... Ascultă, mă simt mult mai bine acum, aşa că te poţi întoarce liniştită, să mănânci. Eu te-am întrerupt de la masă şi nu aveam nici un drept să fac asta.
Maria: Nu-mi mai e deloc foame.
Lucian: Atunci, te poţi întoarce la Nick, probabil te aşteaptă nerăbdător şi nu vreau să ai din nou probleme cu el, mai ales nu din cauza mea! Nu din nou. Pricepi?
Maria: Nick?! Lasă-l în pace pe Nick! N-am nici un fel de probleme cu el. Cu excepţia uniformei ăleia, pe care o poartă într-una. Ar lua-o şi ca pijama, dacă s-ar putea...
Lucian: Hmm...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!