Poezii despre piele
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru piele în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Mulțime de emoții
mă poartă gândurile în marea mulțime
cu doruri colorate în geanta de piele
gust deliciile vieții care au prospețime
energizez și noaptea cu visele mele.
romantismul meu crește în înălțime
se măsoară cu munții crestați de vâlcele
mă poartă gândurile în marea mulțime
cu doruri colorate în geanta de piele.
ocolesc problemele cu pură istețime
pictând pe batistă lacrimi de stele
splendori populează raiul în lățime
timpul mă îndeamnă să ajung la ele.
mă poartă gândurile în marea mulțime
cu doruri colorate în geanta de piele.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea...
Aș vrea să mă dezbrac
de piele,
în clipa plină de durere!
această senzație stranie
apare din sentimente certe,
spunându-mi clar
că pielea-i doar un înveliș,
ce ține strâns și-încorsetat
al meu suflet supărat,
ce-ar vrea să zburde
peste poienile cerurilor,
ținându-se de mână cu inima lor,
ce pată roșie i-ar da
și norii gri ar lumina!
aștern pe-o pagină din piele
imagini calde, din Lumină,
ce cad pe-o muchie terestră
și-o integrează-n infinit!
Aș vrea să mă dezbrac de piele,
de haina ce ține strâns
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu rele și bune
Picioarele tale
Și-ascund în sandale
Secreta venire
La mine-n iubire.
Și buzele mele
Sărută curele,
Secretă, sub ele,
Simțind a ta piele.
Sub care, secret,
Pulsează încet
Un sânge iubit,
Spre mine pornit.
Ce-i drumul, iubire?
O piele subțire,
Sub care, spre mine
Piciorul tău vine.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de(loc)
Am loc în tine cu pantofi cu toc
Și pardesiu din piele naturală.
Cu fițe și figuri, cu tot am loc
Și spațiu de o ceartă conjugală.
E totul scris, iubirea mea totală!
Picior peste picior, mai trag un foc.
Am loc în tine cu pantofi cu toc
Și pardesiu din piele naturală.
Când ziua crapă-n zori și hai noroc!
De toamnă ruginită și nasoală
Ce-i pică frunza-n vin prin cozoroc...
Eu mă așez de-o eră hibernală
La tine-n suflet... cu pantofi cu toc.
rondel de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-a dezbrăcat, zurlia, pân' la piele ...
Sunt pomul ce în toamnă se înclină;
M-a dezbrăcat, zurlia, pân' la piele,
De am rămas doar scoarță și inele,
Iar viața mea atârnă de morfină.
Mi-a frânt greu rod, firavele smicele,
Iar frunzele-s mâncate de rugină.
Un ram golaș se teme de rutină,
Sperând să nu sfârșească-n foc, surcele.
Pe-obrazul spelb al toamnei ce se-abate,
Zăresc șiroi de lacrimi de-ntristare.
În ochiu-mi stâng o clipă-a rău se zbate,
Gândind cu-o infinită-ngrijorare,
Cum crengile-mi în plină nuditate
Răzbi-vor viscole ne-ndurătoare...
sonet de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima piele
Zâmbesc tâmp de aproape treizeci de zile
De când m-am trezit iarăși
Cu miros de cafea rafinată în nări.
Am visat timp de nouăzeci de zile că
Voi revedea fiarele, șoseaua națională,
Cutiile colorate în case și calea ferată.
Acolo trenurile cu nume de oameni ajung rar.
În acea gară trenurile tac.
Mi-am oprit pașii doar să rămâi dincolo.
Nu știu să-mi mișc buzele de sus în jos
Pentru că limba ta mi-e necunoscută.
Privesc tâmp spre gară
Las foamea de piele să mă închidă
Dincolo cu tine.
poezie de Raluca-Ștefania Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România la post restant
Pleacă țara iar la oaste
țara-i tunsă iar chilug
a ajuns piele și coaste
toți copiii unde fug
Țara-i tunsă iar chilug
țăranii au tuns câmpia
a și munții scot un plug
să brăzdeze România
Țăranii au tuns câmpia
ajunsă piele și coaste
și-asta-i toată comedia
pleacă țara iar la oaste
Țara-i tunsă vai chilug
dar românii unde fug
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (9 iunie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privirea de sub piele
nopțile mele scurte
îmi lasă verile să-mi mângâie visele
uitate în diminețile de purpură
lumina nu mă lasă-n risipă
căldura ei îmi topește zilele
și-mi înalță sufletul în gânduri
care nu se lasă înfrânte
până la final
îmi apăr cu tărie adevărul
care e pândit de răufăcători
dar el nu așteaptă, se ascunde sub piele
și privește lumea confuză
nu mă las cu clopotele trase prea devreme
sforile sunt la mine și le înnod
îndrăgesc cu ardoare orice schimbare
mișcarea nu se poate opri
anotimpurile mele au alte culori
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desenându-i pe piele nervurile negre ale unui cireș japonez înflorit
cele mai mari victorii sunt chiar acele jocuri în care ai fost înfrânt
iremediabil distrus de propriile argumente
tocmai atunci când erai poleit cu certitudini
adevărata lumină îl îmbracă pe cel învins
desenându-i pe piele nervurile negre ale unui cireș japonez înflorit
cum seva materialității
maternă
coborând în celălalt
un cer mai deschis către implozia finală
un scut de care te izbești
înainte de a străpunge universul
către revelație
prin durerea voluptuoasă a unui adevăr ce se stinge
poezie de Angela Furtună din Pelerinul din Aqualung (25 septembrie 2008)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Întoarcerea caporalului George Bacovia
Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
vreau să mă ude pân-la piele
să o iubesc și totuși să nu mor
cât să răsară-n iarbă stele
Vreau să mă ude pân-la piele
când parcă vin iar din armată
de toată răutatea să mă spele
mi-e dor de-o ploaie despuiată
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
să spele moartea tuturor
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 august 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >