particularitate

Particularitate

Ca Luna eşti, frumoasa mea,
Şi-un pic cam încrezută
Posezi sub fustă, precum ea,
O parte nevăzută.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul are o particularitate surprinzătoare: un actor talentat întâlneşte întotdeauna un spectator inteligent.

Vsevolod Meyerhold în Teatrul teatral
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu însumi sunt pentru mine o enigmă, cea mai scumpă, nu mă mai satur să mă rezolv. E un miracol că exist, sunt, ca să reluăm formula bătrânului Hegel: "ştiinţa precum sinele concepându-se singur", dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Ce particularitate am? Nu sunt decât un creier, un gigantic aparat intelectual.

Pascal Bruckner în Copilul divin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile conferă unei încăperi o anumită identitate, care, în unele situaţii, o poate uzurpa pe aceea a proprietarului – o particularitate bine cunoscută persoanelor stupide, care îşi doresc ca portretele lor să aibă pe fundal pereţi plini de cărţi, în speranţa că astfel vor căpăta un lustru academic.

Alberto Manguel în Biblioteca nopţii (2011)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice şi în masă, aşa cum s-a întâmplat în America, Germania, ţările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecţiuni psihice, şi în închisori.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am note preferate. Îmi plac absolut toate aromele florale, apreciez davana, coacăzele negre, dar sunt foarte încântat să folosesc orice fel de elemente naturale aromate. Nu am uitat, însă, niciodată calitatea intrinsecă a multor substanţe chimice, a căror particularitate dă naştere originalităţii şi modernităţii unei note de parfum.

citat din Bertrand Duchaufour
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este mai apropiat de comic decât cuvântul de spirit. Ca şi comicul, umorul îşi are localizarea psihică în preconştient, în timp ce cuvântul de spirit este rezultatul compromisului dintre inconştient şi preconştient. În schimb, umorul este caracterizat de acea particularitate pe care comicul şi cuvântul de spirit o au în comun.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar analiza ne descoperă încă o particularitate a acestor schimburi complicate între conţinutul visului şi ideile latente. Alături de aceste fire divergente, care pleacă de la fiecare din detaliile visului, există altele care pornesc de la ideile latente şi merg divergent către conţinutul visului, în aşa fel încît o singură idee latentă poate fi reprezentată prin mai multe detalii. Între conţinutul manifest al visului şi conţinutul său latent se formează astfel o reţea complexă de fire încrucişate.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crepuscul de seară

Dar cea mai amară particularitate a acestei amare perioade
a fost aceea că până şi speranţa şi predispoziţia la efort
lipseau patrioţilor cu percepţie limpede. Soarele libertăţii
cu pleiada lui nesfârşită de binecuvântări se apropia continuu
de asfinţit, iar crepusculul de seară urma să se aşternă
peste lumea aceea încă atât de strălucitoare.

Nu era vorba de-o catastrofă accidentală pe care patriotismul
şi geniul ar fi putut s-o evite; erau vechile racile ale societăţii –
ultima fiind cea mai rea dintre toate,
ruinarea clasei mijlocii de către proletariatul sclav –
asta a dus la distrugerea republicii romane.

Theodor Mommsen în Istoria Romei, vol IV - traducere Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anii '30 ai secolului nostru, criticii nu au reuşit să vadă, dincolo de postromantismul strălucitor al lui Elgar, faptul că muzica lui se remarca printr-o anumită particularitate. Spre deosebire de predecesorii lui victorieni, Elgar avea o individualitate ieşită din comun. Este adevărat că orchestra lui pornea de la cea a lui Strauss sau Wagner, iar formele simfonice şi concertistice de la Brahms, dar melodiile şi modul de mânuire a formelor erau definitorii pentru el. Melodia lui Elgar, cu tensiunea ei curioasă, cu intervalele ample şi salturile exuberante, cu spiritul său englezesc, puternic şi încrezător (greu descris în cuvinte, dar evident), este recunoscută imediat ca operă aparţinând unui anumit compozitor din istoria muzicii şi nimănui altcuiva.

Harold C. Schonberg în Vieţile marilor compozitori (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!