Serioase/triste despre papirus
Rezultate pentru papirus în citate cu ton serios sau trist, în ordinea relevanței și a calității:
Cărări prin destin (sonet)
CĂRĂRI PRIN DESTIN
(sonet familiei)
În cartea sufletului meu deschisă
La pagina sorții predestinate
Familiei de care-am avut parte,
Privesc viața-mi din papirus transcrisă.
Mă viscolesc dramele succedate
În copilăria ce mi-a fost ninsă
Încă din zori, mereu să fiu respinsă
La școala năzuințelor înalte.
Am plâns de râvna părinților uniți
Cu jurămintele de familie,
Când ai mei s-au stins de soartă risipiți.
Cât am suferit, doar Dumnezeu știe,
Că în destin de necazuri bântuit
Nu putea intra nicio bucurie.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (15 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna mea
TOAMNA MEA
Ascult vântul toamnei, ce-mi bate la ușă,
Prin anotimpul ce ce adoarme-n amurg.
Din frunze croșetez gândului, mănușă,
Când lacrimile ploii în suflet se scurg.
Se cerne tristețea-mi ca ploaia-n furtună,
De mila frunzei bătută și brumată.
Doar vântul îi cântă pe-a ramului strună,
Prohod de adio, din viața curmată.
Presimt că toamna mi-aduce gongul morții,
Când sufletul se scurge într-un vis profund
Și nu regăsesc drumul vieții și-al sorții,
În primăveri să mai cultiv gândul fecund.
Bruma și frigul îmi îngheață privirea
Și-adeseori rămâne ideea-n condei.
Iar timpul pecetluiește amintirea
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi cunoaștem puțin despre originile muzicii. Sculptura egipteană ne prezintă un număr destul de mare de instrumente; am exhumat o serie de morminte ale regilor. Muzeul Luvru posedă flaute vechi de 15 secole înaintea erei noastre, tobe - fără îndoială - ceva mai puțin vechi, apoi trei harpe, dintre care una, cea mai completă și mai elegantă, s-a păstrat ca prin miracol. Din nefericire însă, niciun papirus, niciun bazorelief, nicio inscripție nu dezvăluie secretul cantilenelor redate de aceste flaute, ritmul acelor tobe, acompaniamentul harpelor. În zadar am întreba obeliscul din Piața Concordiei - acest contemporan al lui Moise - care a auzit asemenea cantilene, căci el rămâne mut.
Charles-Marie Widor în Initiation musicale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dușmanul
Undeva-n imensitate
Sunt o carte cu mistere,
Cu semnul infinitate,
Ce-am fost scrisă-n șase ere.
Eu sunt fără autori,
N-am avut nici editori,
Nimeni nu m-a tipărit,
Ci din neant am răsărit.
Am scoarțe necartonate
Și file nepaginate,
Scrisul este ilizibil,
Iar desenul invizibil.
E iar bine să se știe
Că eu nu sunt din hârtie,
Papirus sau pergament,
Ci din ceva rezistent.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!