optsprezece

Ultimele versuri

De optsprezece luni ornicul meu
Trist, îmi tot sună moartea la ureche.
De optsprezece luni de griji şi veghe
Simt şi văd moartea-n orice loc, mereu.

Cu cât făptura mea se-mpotriveşte,
Cu-atât instinctul morţii nu-mi dă pas,
Şi-atunci când îndrăznesc să fac un pas,
Simt inima în piept cum se opreşte.

Puterile-mi se duc, necruţătoare;
Chiar şi odihna parcă e-un frământ;
Ca un biet cal greu istovit şi frânt,
Curaju-mi stins se clatină şi moare.

poezie clasică de Alfred de Musset din Poezii (1960), traducere de Lazăr Iliescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adolescenţa

Vînd dumbrăvi şi optsprezece ani
Stradă cu salcîmi şi cu castani
Primăvară-n balta renăscută,
Zile ce amintirea le sărută.

R. Pe nisipul plajelor de aur
Soarele ne-a întins cununi de laur
Fata mea de Dunăre şi şoapte
Fata mea cu păr de miazănoapte.

Fată, mijloc de viorică
Unde-i casa noastră de latină
Mîzgălită printre ablative
Cu distihuri şchioape şi naive.

Se arcuiau prin sălcii catedrale
Luntrea noastră se pierdea agale
Într-o ţară de tăcere şi stuh
Gîndul dispăru şi din văzduh.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adolescenţă

Vânt, dumbrăvi, şi optsprezece ani...
Strada cu salcâmi sau cu castani,
primăvară-n balta renăscută,
zile ce-amintirea le sărută...

Fată cu mijloc de violină,
unde-i cartea noastră de latină,
mâzgălită, printre ablative,
cu distihuri şchioape şi naive?
Adunai în ochii viorii
netraduse cărţi de poezii,
şi în mersul lin, de căprioară,
caligrafiai o rimă rară...

Dunărea-şi plimba în funduri stele,
noi le număram, plutind cu ele,
ameţea, de-atâţia nuferi, luna
şi-nvăţasem vorba: totdeauna.
Se-arcuiau din sălcii catedrale,
luntrea noastră se pierdea, agale,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihu Dragomir din Războiul (1954)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie 1918

În anul nouă sute optsprezece
A fost mare sărbătoare
Ce-au visat-o toţi străbunii
Şi pe care o re-vor românii:
Să fie iar ROMÂNIA MARE!

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furnica

O furnică lungă de optsprezece metri
Cu pălărie pe cap,
Nu există; nu, nu există.

O furnică să tragă un car
Plin cu pinguini şi raţe
Nu există; nu, nu există.

O furnică să vorbească franţuzeşte,
Să vorbească latina şi javaneza,
Nu există; nu, nu există.

Hei! De ce nu?

poezie clasică de Robert Desnos din Cantafabule (Chantefables) (1945), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

La morgă

Gardiştii au găsit-o moartă
Pe stradă, vânătă de frig,
Şi către Morga au pornit-o,-
Fără coşciug şi fără drig.

Era o biată rătăcită,
Prostituindu-se pe bani,
Cu tinereţea zdrenţuită
Abia la optsprezece ani!

Iubitul ei, poetul palid,
Un visător frumos şi trist,
O-nţelegea şi o iertase,
Precum pe Magdalena, Crist!

Şi pe când ea la Morga zace
Sub fierăstraie şi scalpele,
El o aşteaptă în mansardă,
Şi-o caută mereu prin stele...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roza a sufletului meu

Templu de vis şi viaţă-nsetată de fericire
Nebunie de roze, de culori şi frumuseţi
E inima tinerei la fragezi ani.. e inima lui la optsprezece ani!...
Cascade de vorbe si vise-nălţate-n al 9-lea cer
Jurăminte si promisiuni fără număr
El vede-n ochii iubitei un cer de stele de-argint
Şi crede că nici măcar o dată nu-l mint..
Inimi naive rătăcesc în basme cu zâne şi zmei
Roze de marmură si clinchet de flori frumoase de tei
Le e sufletul muiat în iubire
Şi visele... nopţi albe în strălucire!

poezie de Ioana Florentina Dobrin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candori

« E la fel ca atunci. Ca la optsprezece.
Aceeasi apa, aceeasi lacomie de trandafir,
aceeasi aplecare a trupului
si spaima de sarut, si a te trezi din somn e-o fericire
si sambata si targul Mosilor,
toate acelasi. »

- Atunci, ce s-a schimbat? intreaba domnul invatator.

« Nu stiu. N-am invatat lectia.
N-am invatat nici o lectie.
Am lipsit de la lectie.
N-am putut sa vin la scoala
pentru ca am fost sanatoasa. »

- Atunci, am sa te las repetenta, spune domnul invatator.

« Asa si trebuie. O sa mai incerc.
O sa ma straduiesc. Poate ca-mbatranesc
pan' la semestrul urmator »

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet rătăcit

Pe drumul tumultos al vietii
Sunt doar un suflet rătăcit
Care încearcă să–nteleagă
Cu ce-a greşit, de l-a pierdut
Pe al său copil iubit.
Suntem prin lume efemeri
Ca florile lăsate-n ger,
Cu toţi ne naştem muritori
Plătind tributul vieţii-nparte
Dar este totuşi prea nedrept
Sa mori, urcând pe scara vieţii
Doar optsprezece primăveri.
Ce bine ar fi de am fim cu toţii flori
Născându-ne de mii de ori
In răsăritul blând al primăverii,
Trăind prin anotimpul cald al verii,
Murind sub mantia cea rece a iernii,
Şi să ne naştem iar,
In zorii timpurii ai primăverii!!!

poezie de Ionel Iamandei (1 februarie 2009)
Adăugat de Ionel Iamandei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire tristă

După ce te-ai hotărât să vii în casa mea,
Nu te-ai plâns niciodată că suntem săraci.
Până aproape de miezul nopţii, de fiecare dată,
Ne luam mic dejunul, până după miezul zilei.
Nouă sau zece zile mâncam murături,
Apoi, o zi, aveam carne uscată.
La răsărit şi la apus, am împărţit optsprezece ani
Împreună bucuriile şi necazurile.
Aşteptând o sută de ani de iubire,
Cum aş fi putut să-mi dau seama că într-o seară vei pleca?
Îmi amintesc încă acel ultim ceas,
Mă strângeai în braţe, dar nu puteai vorbi.
Deşi acest trup mai supravieţuieşte,
La sfârşit vom fi pulbere împreună.

poezie de Mey Yaochen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!