Poezii despre nedumerit
Rezultate pentru nedumerit în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Nedumerire
Mi s-a scurs
nisipul din clepsidră
și tot n-am înțeles,
tot sunt nedumerit:
Ce este mai de temut
răutatea
sau prostia?
poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urc dragostea
de la inimă la cap o duc
ca un vânt nebun trece
prin fața ochilor mei pot
să spun nedumerit privesc
ajunge la cap pe furiș
acum lucrează la gărgăuni
cum fac toate iubirile în miez
de noapte îmi vine să fug
la ea în brațe să mă arunc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
era nedumerit că stătea întinsă pe nisipul cald
de câteva ore nu răspundea la semnalele lui
a încercat s-o ridice de câteva ori
apoi și-a dat seama că trebuie să moară lângă ea
a întins o aripă deasupra capului ei și i-a dat ultimul sărut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul de zăpadă!
Cad fulgii din cer, eu cu drag i-am primit,
Din ei am făcut un om de zăpadă.
Cu nas, pălărie și fular l-am gătit
Și în piept eu i-am pus, o inimă caldă.
A tresărit și în ochi m-a privit
Nedumerit, neștiind ce să creadă...
Apoi cu caldură și blând mi-a zâmbit
Și-a rămas lângă mine... o iarnă întreagă!
poezie de Elena Bulancea (2016)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred că-i destul
când te privesc nedumerit
tu nu-mi spui nimic
te uiți în jos
și taci
tăcerea are un efect dureros
nu mai întreb nimic
orice răspuns ar fi de prisos
pentru îndreptare
mă mulțumesc cu suferința
în care te zbați
cred că-i destul
niciun surâs nicio grimasă
doar o părere de rău
împietrită
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Autorul stresat
Cu iz de neastâmpăr
Căuta nedumerit
Însemnele scrierii
I se părea că vede
Totul în hieroglife
Alteori în cuneiforme
Până când a găsit
În sfârșit
Pe șaua străveche
Tatuaje cu dublu sens
Care descifrau
Acele scrieri interzise
Atunci l-a prins
Inspirația cu dus întors
Un înger alb
I-a deschis orizontul
Nemărginirilor
Fără tăgadă
De atunci încolo
[...] Citește tot
poezie de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul...
Și iarăși frunzele se zburătăcesc în vânt
Îngălbenite de timp se-ndreaptă către pământ
Și-ntrebi nedumerit când bocnă-i iazul morii:
Mai trecători pe pământ sunt oamenii, sunt norii?
Când șarpele-crivăț șuieră-n negrele ramuri
Și greu, tot mai greu saturi prea flămândele guri
Zic: mai călător pe pământ nu-i omul, nu-i norul
E frunza arămită de vreme, e dorul!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiu pentru George Bacovia
Cu mult departe, printre marginile lăsate sau rupte de lume,
Ce-au desprins suspine pe colțuri cu ele și toamna
Simțurilor carbonizate,
prefăcute-n închisul, ba negrul tăciune..
Tot de atâtea ori, grăbiți trecători vor să m-asculte în goana lor anume către morminte.
Negăsind liniștea gravă ce-o simte orice creatură alcătuită doar din molecule de cuvinte,
Nedumerit mereu, se-ntreabă existenței sensului valorice deasupra sticlei pline pe jumătate cu otravă.
poezie de David Trăistaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reversul clipei
Stă timpul doar o clipă-n margine de gând
pe un segment vrăjit al curbei directoare,
desprins dintr-un trecut care-a sosit flămând
să-mbrățișeze-n prag prezentul care moare.
Din margine de vis mă-ntreb nedumerit
de nu cumva s-a rupt, cu clipa ce dispare,
chiar universul sfânt pe care l-am clădit
să te păstrez în gândul meu nemuritoare!...
Dilema timpului mă doare tot mai mult:
- există un revers al clipei trecătoare?...
Când vin regretele în cuget să le-ascult
Nu timpul ce se-ntoarce mi-le aduce-oare?!
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chin și Dragoste
De prin pădure rătăcit
La răsărit se arată
Un blând bărbat nedumerit
Îl întalni o fată
În ochii ei strălucitori
Privi el cu blândete
Ei doi, simpli muritori
Cu atâta în ochi finete
El o luă o strânge lin
Ceva soptindui rece
Să știi iubirea e un chin
Și foarte greu ea trece
Ea se uită în ochii blânzi
Și îi șopti ușor
Ochii de dragoste-s flămânzi
Cu tine am să mor
[...] Citește tot
poezie de Iqnorant (27 octombrie 2019)
Adăugat de Iqnorant
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >