Poezii despre mitologie
Rezultate pentru mitologie în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Mitologie poem diamant
Legende
din Antichitate,
pline de eroi
și creaturi mitice fantastice,
cu zei puternici și zeițe
frumoase, dar și răzbunătoare,
ce populau tărâmuri
îngăduite doar
divinităților.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre poezie, poezii despre mitologie, poezii despre frumusețe, poezii despre eroism, poezii despre diamante sau poezii despre antichitate
Iar eu atunci...
Voi afla oare vreodată
cărui loc aparțin?
Sau acesta ține de mitologie
și de eluziv,
aidoma Atlantidei?
Îmi va fi dat într-o zi
să o întâlnesc pe ea?
O femeie cu ochii
asemeni unor hărți,
care mă va conduce
într-o inimă
care simte
cu o stranie familiaritate;
iar eu atunci voi ști
că am ajuns acasă
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre ochi, poezii despre inimă, poezii despre hărți, poezii despre femei sau poezii despre acasă
Când am ieșit
din oraș și deșertul s-a întins
de jur-împrejurul nostru
bătrânul a oftat mulțumit
era în lumea lui
vedea în sfârșit orizontul
într-o estetică austeră
ne-a spus povești timp
de două ore și deșertul
ne strângea pe măsură
ce înaintam
când am ieșit din oraș
cercetam deșertul în căutare
djinnilor din mitologie
iar bătrânul povestea voios
despre caravane și beduini
vrăjitori uscați de soare
leacuri amare
oaze pline cu fete tinere
și iarbă grasă și verde
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre verde
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sfârșit
- poezii despre ore
- poezii despre oraș
- poezii despre oaze
- poezii despre mulțumire
Târziu de vară
Stăteam aplecați deasupra șinelor strălucitoare,
cu fețele iluminate de flăcări roșiatic-albastre.
Aerul ridica un sunet înalt de privighetoare,
străpuns de săgețile sufletelor noastre.
Reparam o linie de tramvai pe largul bulevard,
o sudam, o-ndulceam sub ciocane rapide.
Umbrele noastre, ca un pașnic stindard,
pe adormitele ziduri se cățărau, arcuite.
Fierul isca, izbit, hieroglife în aer, sonore,
și noi descifram curioși o mitologie,
se perindau prin imaginația acelor dinamice ore
obeliscuri de foc, piramida furnalelor liliachie.
Fețe de oțelari apăreau în deasa lumină
pe care metalul topit o zvârlea.
Iar săgețile sufletelor smulgeau o senină
cântare, din aerul care ne înconjura.
poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre foc
- poezii despre aer
- poezii despre înălțime
- poezii despre viteză
- poezii despre tramvaie
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
Irelevanta iminenta
cand intunericul se dezvaluie
suspinul se strecoara de-a lungul coridorului, plin de dorinte,
si toate melancoliile verticale, tremura apatic, stralucitor si perseverent
peste roua abundenta, invaluita de tacerea sunetelor inabusite
care da bis melodiei, compusa parca pentru a fi dedicata unei iubiri infailibile
ca lacrimile sticloase si orbitoare, cazute peste buzele amurgului.
care iti ranesc fata atunci cand le indepartezi cu nervozitate,
care iti transforma gandurile, dandu-le inteligenta necesara, ca in luptele fara scapare din mitologie
si care se prabusesc peste dorintele mistificate.
Toate intrebarile filozofale eclectice, cercetand sufletul in profunzime & infinit.
Sunt depozitate, intr-un mod lamentabil, peste suspiciunile dureroase, in scadere.
Si cand vom cauta iubirea in parfumul malitios al respiratiei,
s-ar putea sa descoperim ca, in mod iminent, ea este pe cale sa dispara din noi
refuzandu toate gesturile, care se imbarca in categoria celor demodate
poezie de Subhendu Kar, traducere de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre rouă, poezii despre perseverență, poezii despre muzică, poezii despre melancolie, poezii despre inteligență sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Irelevanta iminenta
cand intunericul se dezvaluie
suspinul se strecoara de-a lungul coridorului, plin de dorinte,
si toate melancoliile verticale, tremura apatic, stralucitor si perseverent
peste roua abundenta, invaluita de tacerea sunetelor inabusite
care da bis melodiei, compusa parca pentru a fi dedicata unei iubiri infailibile
ca lacrimile sticloase si orbitoare, cazute peste buzele amurgului.
care iti ranesc fata atunci cand le indepartezi cu nervozitate,
care iti transforma gandurile, dandu-le inteligenta necesara, ca in luptele fara scapare din mitologie
si care se prabusesc peste dorintele mistificate.
Toate intrebarile filozofale eclectice, cercetand sufletul in profunzime & infinit.
Sunt depozitate, intr-un mod lamentabil, peste suspiciunile dureroase, in scadere.
Si cand vom cauta iubirea in parfumul malitios al respiratiei,
s-ar putea sa descoperim ca, in mod iminent, ea este pe cale sa dispara din noi
refuzand toate gesturile, care se imbarca in categoria celor demodate.
poezie de Subhendu Kar, traducere de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Selenopoem
trăiam printre pereții unei irealități care devenise mitologie
fuseseră dezgropați idolii mai vechi sau mai noi
lumea li se închina
însă nu aceasta iustra condiția umană
mesajul decriptat printre săpături de arheologi ai clipei
trecea pe deasupra ca și cum vuietul morții
se-ndepărta de sufletul celor care-și părăsiseră trupurile
și acum se hrăneau cu vorbele atârnate în hieroglife de aur
fusesem întrebat dacă eu cunosc mesajul celest
răspunsul a rămas suspendat la jumătatea distanței
dintre mine și lume dintre mine și lucruri
dintre revelație și ceea ce nu mă poate pierde
nu vorbeam zile în șir
iar dacă trebuia să aflu ceva despre prezent
exprimarea celor cu care intram în contact
devenea familiară ca și cum ne-am fi văzut de curând
mitologia clipei & anilor & a luminii
transforma discursul în fantastice însoțiri ale sinelui
totul devenea atât de aproape atât perceptibil cu inima
din cel mai frumos poem al lui borges
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre superlative sau poezii despre prezent
Odihnă și tăcere
Păstorii îngropară în pădurea despuiată soarele.
Un pescar trase
Luna cu năvodul lățos din iazul înghețat.
În albastrul cristal
Locuiește palidul om, obrazul lipit de ale lui stele;
Sau capu-și înclină în violetul somn.
Dar totuși mișcă a păsării neagră aripă
Privitorul sfințenia albastrelor flori,
Gândește apropiata liniște uitată, a stinșilor îngeri.
Iarăși înnoptează fruntea-n lunatice pietre;
Un tânăr luminos
Apare Sora-n toamnă și-n negru putregai.
Comentarii
Un text pictural-poetic, frapant chiar și în celelalte texte picturale ale lui Trakl, cu numeroase aluzii mitologice și literare.
Este prezentă "sfințenia albastrelor flori" a romantismului, un "Un tânăr luminos" (figura eroului și a mântuitorului), zborul păsării (cunoscut încă din vremea etruscilor, ca prezicător).
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pescuit, poezii despre psihologie, poezii despre negru sau poezii despre mântuire
O invitație din partea lui Dedal & nerefuzată fiule de mine
mă zbăteam între viață și moarte
viața mea
uneori
era
dictată
de paganini
singurul
dictator pe care l-am recunoscut ca dictator în viață fiind
nu știu
cum aș fi reacționat față de nae
știu
cum
aș
fi
răspuns
dacă nae m-ar fi torpilat cu gândirea lui socrate
un fel de răspunsuri dialectice la întrebările mele metafizice
eliade nu a terminat de citit biblioteca lui dasgupta
și a fost obligat să contemple
mandala
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre vorbire, poezii despre tigri, poezii despre naștere, poezii despre căsătorie, poezii despre cuvinte sau poezii despre țânțari
Luna
Povestea spune că-n acel uitat
Trecut în care-atâtea-s făptuite,
Nesigure, reale,-nchipuite,
Un om a conceput nemăsurat
Proiect de a închide universul
În carte și-n avânt nesăbuit
Nălțat-a manuscris fin întocmit,
Din scoarță-n scoarță declamându-i versul.
Se pregătea acum să-i mulțumească
Preabunei sorți, când, deodată, vede
Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede:
Uitase-n grabă luna s-o numească.
Povestea-i născocită, ia aminte,
Dar poate tâlcui vrăjitoria
Acelora ce-ales-am meseria
De-a preschimba viața în cuvinte.
Mereu esența scapă. Legea-i una.
Orice cuvânt e palid raportat
La lucru-n sine. Bietul rezumat
Al vechii mele prietenii cu luna
[...] Citește tot
poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre secrete, poezii despre seară, poezii despre nuntă sau poezii despre visare
<< < Pagina 1 >