Poezii despre miros
Rezultate pentru miros în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Putred
Simt miros de putred
Ceva în mine moare
O fi speranța?
O fi visul?
Miros de lăcrimioare
Simt.
Și gust amar îmi vine
De la stomac o fi?
Sau de la tine?
Și greața mă cuprinde
De tine?
Sau de sete?
Ma dor și buzele
Și simt miros de plete.
Dar pletele miros?
A tale da, acum
Și tu mă înfiori.
Urăsc și al tău nume
Pe tine,
Vreau să mori.
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemurire
Sfârșitul e cel care ne apără de pieire;
Sfârșitu-i nemurire.
Minte opacă,
Lasă lumina să te pătrundă,
Lasă lumina să-ți arate
Nemurirea,
Căci eu o văd în fiecare clipă;
O simt și-o adulmec,
O simt și-o ating;
Nemurirea sunt eu,
Eu sunt nemurirea.
Nu voi piei,
Ci doar voi învia,
Nu voi pleca,
Ci doar voi aștepta
O clipă-n puls față de alții.
Nu vezi?
[...] Citește tot
poezie de Francesca Buta
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Miros de portocale
Acum când anii îi adun
Pribeag pe-a sorții cale,
Mai simt în orișice Crăciun
Miros de portocale.
Cu ochii minții mă revăd
Trântit în neaua moale,
La săniuș făcând prăpăd
Pe Burta Albă-n vale.
Noiembrie de cum trecea
Și iarna da semnale,
Din orice fulg răzleț ieșea
Miros de portocale.
Chiar și-universul conspira
Prin legi fundamentale
Și tot în juru-mi radia
Miros de portocale.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băștinașul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închipuire
Ultimul miros plăcut-naintea fricii,
Prăpăstios, părtinitor cu ale tale,
Ceva între tămâie și migdale,
Tu fată cu miros himeric.
Admonestat de simțul olfactiv,
Adulmec parcă intuitiv,
Acum mă rog meditativ
Ca tu să pari măcar reală...
poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A tine, A mine
Mai miros a tine, mai miroși a mine,
o să vină vremea să ne șteargă ea,
încercare aspră, misiune grea,
nouă, niciodată, nu ne va fi bine.
Te-am iubit cu moartea în împreunare
te umpleai de mine, iarăși te vâna,
azi rămâi cu moartea, tristă, blânda mea,
eu rămân cu pielea scânteind de sare.
Mai miros a tine, ochii mei sunt plini
de-ale tale lacrimi până în călcâie,
dragoste finală, moartea mea dintâie,
floare-n gelozia sectelor de spini.
Mai vorbesc cu tine - trist și dureros
prin al cărnii noastre-mpreunat miros.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fructe și frunze
Din pomul înfructat al ceasului de seară
Cad pe pământ soldați răniți întâia oară,
Și frunzele-nverzite-a primăvară
Ne dau de știre despre lupte
Cu miros de fructe.
Soldați răniți întâia oară de cartușe
Își iau pistolul fabricat din lemn de ușe,
Și frunze înverzite a păpușe
Ne-anunță despre fructe
Cu miros de lupte.
În patul tău miroase a fruct de somn,
Eu trec prin el tușind un domn,
Și frunze-înverzite-a pom
Se războiesc în fructe
Cu miros de lupte.
Din pomul înfructat al ceasului de seară
Se închină morți iubiți întâia oară,
[...] Citește tot
poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miros salcâmii
Miros salcâmii de-aici, de departe..
Parfum de aer proaspăt și de vânt,
De crengi care se-apleacă la pământ,
Și-aud chemarea lor în mii de șoapte.
Cu gust de miere și copilărie,
Cu flori imaculate, mici și albe,
Atârnă-n gândul meu frumoase salbe,
De amintiri pierdute-n poezie..
Pe drumul presărat doar cu petale,
Plutesc și parcă zbor cu-aripi supuse,
Îmi împletesc trăirile nespuse
Cu așteptări care mă duc la vale..
Miros salcâmii, și-i simt mai aproape..
Cum zboară timpul peste-a lor tulpină!
Puțin mai scorburoasă, fără vină,
Îmi picură din seva ei pe pleoape..
poezie de Marilena Ion Cristea (27 mai 2019)
Adăugat de Marilena Ion Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcrămioare
La început de primăvară,
Apariția își fac,
C-o mireasmă îmbătătoare,
Rânduri cu miros dulceag.
Albe, minunate flori,
Mici, gingașe și delicate,
Iți dau fiori,
Ochii bucură îndată!
Aplecate la pământ,
Răspândesc miros sublim,
Albe lăcrămioare!
acrostih de Ciubrei Eugenia (7 aprilie 2021), traducere de Eugenia Ciubrei
Adăugat de Eugenia Ciubrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
În poezia mea
În poezia mea veți intra ca într-un sat de munte
veți vedea întâi,, neobișnuitul.
Veți remarca frumusețea sălbatică a locurilor,
iarna veți simți în nări miros de lupi și fum;
vara, miros de fân și rășină- totul îmbibat
cu ceva care aduce a sudoare și a pământ- pământ adânc...
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce îmi place, iubite,
Când mă vrei absolut,
Când mă dezbraci de haine,
Și mă-mbraci în sărut...
"Îmbată-mă cu tine,
Puțin câte puțin,
Eu, alcoolic notoriu,
Tu, sticlă de vin.".
Îmi iei ușor șuvița,
După ureche-o dai,
Și mă privești de parcă,
Aș fi înger din Rai.
"Frumoasă ești, femeie,
Cum alte femei nu-s,
Deci mă declar, pe viață,
De ochii tăi, sedus!".
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >