metodic

Ale tinereţii valuri

Metodic, m-am tratat la băi.
Am tot trecut pe la Sovata.
Balneologii n-au fost răi,
Dar şi acum îmi caut "tata".

epigramă de Neculai Ionaşcu din ziarul "Viaţa Buzăului" (18 noiembrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui birocrat

De cum se face-n urbe ziuă,
Isteţ cum e, cu şcoală-naltă,
Metodic bate apa-n piuă,
Apoi, discret, o lasă... baltă.

epigramă de Dumitru Ivan-Teiu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Final identic: Alcoolicul cochetează cu ideea de desăvârşire. Morfinomanul se îneacă în ea. Filosoful învaţă metodic să înoate. Dacă insistă prea mult, toţi trei se întâlnesc la ospiciu.

Arthur Dan în Mituri căzute (Din jurnalul unui psihiatru) (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consolare

Egiptul, peisaj exotic,
Tentează orişice turist
Cât costă, nu vreau să insist
Dar seamănă c-un vis erotic
Atras de el prin costul modic,
-C-am sponsor un amic artist-
Am fost şi eu ca un "blatist",
Să ies din traiul meu metodic;
În piramide, cripte reci
Fac viaţa o deşertăciune,
Mai dezolant e ca-ntr-un beci
Dar eu, ferice, pot a spune:
La vârsta-mi de mai multe zeci,
Cu mii de ani mă simt mai june!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Gustav, universul se împărţea în două lumi, răspicat distincte. Una pe care ştia de unde s-o înceapă şi care de aci încolo nu-i mai oferea nici un mister, fiindcă o demonta piesă cu piesă, metodic, ca pe mecanismul unui motor. Alta, ermetic refuzându-i taina, şi de care se dezinteresa ca de-un mecanism scos din uz, condamnat şi nevrednic de vreo luare aminte.

Cezar Petrescu în Baletul mecanic (1931)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea XXL (parodie după "Scrisoarea III" de Mihai Eminescu)

Un osman dintre aceia fără neam şi fără limbă,
Ce mânat de vreri meschine patria ades şi-o schimbă,
Se plimba matol, sărmanul, neţinând cărarea dreaptă,
Scărpinându-şi cu ardoare scăfârlia cea deşteaptă.
Dintr-un bloc fără ferestre o gagică se coboară,
După mutra rutinată nu părea deloc fecioară,
Mirosea a vişinată de-acum două primăveri
Iar surâsu-i (cu proteză) provoca la ochi dureri.
Osmanlâul, tip sensibil la atâta frumuseţe,
A-nceput să facă zâmbre şi pe-alocuri feţe-feţe
Şi chiar dacă peste case, nesimţită, cădea bură
Pofticios privea la tipă, fermecat de-a ei natură.
Pipăindu-şi marafeţii, vru să-ngaime tandre şoapte
Cam ceva de genul: "Fato, unde vrei să dormi la noapte?"
Ea, văzându-i poticneala, gât de struţ pe dată-ntinde,
Din cotlonu-i plin de zoaie, ca zvârluga se desprinde:
- Scoate euroii, nene, iar apoi în braţe-mi vino
Eu să îţi alin hormonii, iară foamea-mi tu alino!
Hai, acuşi se face beznă şi apar la streşini stele,
Vin să-ţi prezantez tariful plus serviciile mele!

[...] Citeşte tot

parodie de Rudy Valentino, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rudy Valentino
Comentează! | Votează! | Copiază!