metaforic

Poem pentru miss...

Cu aripile-ţi verzi şi fine,
cu ochi cāprii şi coapse line,
cu trup sublim, de lirā-n mers,
cu sânge albāstriu în vers,
cu versu-ţi fair şi meteoric
tu zbori spre mine metaforic...

Cu gându-mi cald, uşor hoinar,
cu versuri mov, ín buzunar,
cu zeci de fluturi roz în sân,
drumul spre tine nu-l amân,
cāci, în urcuşu-mi aprioric,
mi-e dor de tine metaforic...

Cu al tāu profil de zee greacā,
cu sânge de prinţesā tracā,
mă pierzi printre hiperbole şi rime,
printre metafore şi sinonime,
şi te închizi, şi te íntrebi în sine,
de-mi este dor de-a binelea de tine...

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo

acolo respir
dincolo...
metaforic mor.
aici...
simbolic trăiesc
de ce să răzbuni
o aripă
ce strigă în deşertul
fără viaţă
că zboară liberă?

poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vârtej prea metaforic

Ne-am pierdut identitatea într-un val al nepăsării,
Unde zâmbetele triste cuceresc obrajii lumii,
Undeva, la o treime, piramidele uitării
Încă ne arată timpul când ne inventau străbunii

Evidenţa stă ascunsă sub un lacăt al tăcerii,
Fără copii după cheia ce deschide universul,
Au rămas prin constelaţii sub privirea omenirii,
Dar cum să ajungi la ele doar cu gândul sau cu mersul

Încă sunt oşteni ai vorbei, însă prea puţini se pare,
Ce îndreaptă câte-un deget către sursa de lumină,
Înspre ceruri ei arată că există o cărare
Către infinitul sacru şi culoarea lui divină

Dar în cruda realitate, drumul existenţei noastre,
Şovăie sub îndoiala unor lecţii prefăcute,
Care ne îndepărtează de esenţele albastre
Şi preschimbă adevărul în expresii surdo-mute

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Un poet şaten
Plin de antren
Trecând metaforic
Prin spaţiu euforic
Cu rucsacul plin
Ajunse pelerin
Pe plaiuri mioritice
Scriind cu diacritice
Apoi a postat
În mediu privat
La modul concret
Poeme de pe net.

poezie de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere

Vis-à-vis de iubire stă ura,
Stă-mpletită-n contraste natura.
Argintiul din suflet oftează,
Ochii orbi încă stau şi veghează.

Chiar şi sîngele-n corp rugineşte,
Parul inimii astăzi orbeşte,
Metaforic îmi plînge ecoul
Cînd în creier pornesc radioul.

Un tornado îmi spulberă visul,
Un tsunami de foc – Paradisul
Şi-n ruinele unei iluzii
Realitatea trage concluzii.

poezie de Natalia Popusoi (19 martie 2011)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depărtări

Sunt unele depărtări
în stare duplicitară
altele în stare emoţională
existenţe determinante
în spaţiul eternităţii
iniţial ele duc cât colo
în spaţii intergalactice
pe urmă mult mai încolo
încât cresc exponenţial
şi se extind accelerat
aidoma universului
enigmatic privit
prin telescoape performante
de ultimă generaţie
culminând metaforic
cu depărtarea dintre noi
în stare de imponderabilitate
care nu se mai termină
aşa coexistă în forme relative
absolut misterioase

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (3 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Poetul, cea mai ciudată dintre creaturi,
Fiinţă racordată veşnic la extreme,
Cea mai sfidată stea, închisă-ntre armuri,
Trăieşte-n univers un spectru de poeme.

Nu are linişte deajunsă în clondir
Şi-l paşte un fel de neputinţă ninsă,
El, simulacrul vinului şi pâinii în potir,
Un june al gândului trucat de necredinţă.

Un corolar al teoremei Celui Preaînalt,
Un prinţ blajin, cu sânge-albastru, metaforic,
El, sfidătorul unui circ, extrem de fad
Presară dragoste în tot, cam euforic...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoza

Cazusem într-un zbor
nemarginit si tandru
crezând ca sunt simbolul
nascut din Alexandru.

Un Macedon desertic
zdrobit de simbioza
acestei lumi ce-mi naste
acum Metamorfoza.

O loja îngereasca
în care meteoric
descopeream destinul
atât de metaforic.

Eu nu exist, pedeapsa
îmi bântuia cerescul
acestui spatiu monstru
cladindu-mi universul.

[...] Citeşte tot

poezie de Florentin Palaghia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o singură cămaşă

Doar o singură cămaşă
Ştie taina vântului
Ca o atingere
Înnebunită de dor
Doar o singură cămaşă
Poate fi sau nu fi
Între mine şi tine
Ca un târziu nedescifrat
Doar o singură cămaşă
Poartă stigmatul
Parfumat al păcatului
Tânguitor ca o poveste
Doar o singură cămaşă
Arde metaforic plăcerile
Din acele cuvinte
Nespuse de priviri
Doar o singură cămaşă
Poate fi albă
Providenţial
De albă.

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inspiraţii strofice

Păcat că inspiraţia nu-i ca un act fiziologic,
Un automatism de vag, un neurovegetativ.
E parcă o scrobire a gândului, de peste logic...
Un vis cu ochi deschişi, imaginându-se, în scris, motiv.

E-o mulă de turnat real în alte forme,
Scoţând din tern neobservat, obişnuit, un metaforic...
Un epitet să încânte litera dintre rigide norme
În şir de lacrimi, de extaz, de tragic euforic.

Atât de simplu ar pare vers, dar e şi trudă
Ce curge în pastă, tuş, cerneală, în coloraţii...
Făcând şi vechiul, cunoscut, să pară o crudă,
Un iz de proaspăt, de frumos, de inspiraţii.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!