Toate rezultatele despre martiraj
Există articole în Blog despre martiraj.
Rezultate pentru martiraj în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
Ciudată-i firea omenească. Cu cât avem mai puțină înclinație spre martiraj, cu atât o solicităm celor din jur.
citat din Boleslav Prus
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să fie oare întâmplător că Ziua Femeii este asociată cu venirea primăverii, iar a bărbaților cu Sfinții Mucenici? Tocmai asta e diferența între mărțișor și martiraj.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu avem nicio altă armă cu care să ripostăm împotriva omorurilor și abuzurilor în afară de martiraj. Este simplu și ne costă doar viața.
Ramadan Shajah în interviu acordat revistei "Foreign Policy" (decembrie 2000)
Adăugat de Ofițer
Comentează! | Votează! | Copiază!
La vida nuda
ca o pânză
ne cuprinsese o ploaie
pe după inimi pe după grumaz
nu aveam loc (sau... timpul se dereglase?!)
să aprofundăm elementara semnificație
compoziția sufletească a reacției chimice
cireșii decretaseră marea încercuire
în lăuntrul lor ca-ntr-o placentă ucigașă
primeam în loc de hrană fructe cu grindină
uriașele pietre renegate de uterul universal
pe propria piele experimentam groaza
boala personală acest beteșug de neam
stigmatul care în sfârșit ne arăta lipsei lumii
la fel de goi cum ne înființaserăm în ea
plecam strangulați
în propriile cordoane ombilicale
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupii dogmatici
Nu se pomenise o iarnă mai grea.
Vântul smulsese limba clopotului mare
Și bătea ca nebunul cu ea în pământ
Și-n copaci și-n măduva câmpiei.
Iar viscolul ardea nemișcarea de sete,
Îi încărunțea puterile; timp azvârlit într-o
Prăpastie orizontală genune fără capăt,
Cu o lamă uscată nimicindu-și portretul
De fum.
Ca neînceput dormea satul în lavița bolii:
Auziseră ai noștri că făcând pe morții
Își pot găsi scăpare, pasămite fiarele au grijă
De somnul cărnii. Și făceau pe neviii
Cu icoana pe piept aducându-și aminte
Și laptele supt de la mamă, eresul, vinderea
Spurcată învârtind-o cu plugul arhetipal
Al minții până izvodea singură lujer dulce.
Fără sămânță.
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!