literat

literat

Literatul? Un gură-spartă ce-şi vinde nefericirile pe doi bani, le face publice, le repetă întruna: neruşinarea - paradă de gânduri inavuabile - este regula lui de viaţă; el se prostituează. Orice formă de talent merge mână în mână cu o anume neobrăzare. Distins e numai insul sterp, cel care piere cu secretul lui, pentru că nu se înjoseşte să-l scoată pe tejghea: sentimentele dezvăluite sunt o umilire a ironiei, o palmă la adresa umorului.

definiţie celebră de Emil Cioran în Ispita de a exista (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfoniile mele reprezintă o muzică fără nicio temelie literară. Nu sunt un muzician literat. Pentru mine muzica începe acolo unde se termină cuvântul. O scenă poate fi tălămăcită în pictură, o dramă exprimată în cuvinte. O simfonie trebuie să fie înainte de toate muzică. Indiscutabil, s-a întâmplat ca în timpul când am compus o lucrare să apară câte o imagine în fantezia mea, dar elementul generator al simfoniilor mele este inspiraţia pur muzicală.

citat clasic din Jean Sibelius
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura, pentru literatul însetat de valori, nu se mănâncă cu polonicul; ea nu provoacă greaţă, ea nu-i "ciumurleşte" (cunoaşteţi acest cuvânt ardelenesc?...) decât pe cei care nu au organ pentru cultură. Nu e nimic ruşinos în a nu avea organ pentru cultură, cu condiţia să nu fii literat. Nici Goethe nu avea – conform propriei mărturisiri – organ pentru filozofie. De aceea nici nu l-a interesat filozofia. Dar pentru cultură avea organ, şi în asta stă o parte din secretul creaţiei sale.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul "poetului" agramat

E unul care scrie agramat,
Incoerent, dar are-un stil aparte.
Se dă poet şi critic, literat...
Dar n-a deschis în viaţa lui o carte.

Eu nu ştiu câtă şcoală a urmat
Nici unde vrea s-ajungă mai departe.
E unul care scrie agramat,
Incoerent, dar are-un stil aparte.

Chiar mi-aş permite să îi dau un sfat,
Să stea cuminte-n banca lui, deoparte,
Că scrisul nu-i o pâine dulce foarte,
Când nu ai har. Dar cine-i cel vizat?

E unul care scrie agramat.

rondel de Liviu Sergiu Manolache (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Sunt oare
un plagiator,
un oarecare
neştiind
umbrind
de un sfumato
antecreaţii cum un Michelangelo...
dar fără un maestro,
din lipsa pe vecie d-un Verrocchio
"presto",
sau banal Pinnocchio...
n-am nici obârşii-n Sant-Angello
şi orişicum
nu aveam cum?!...

Rămân
un simplu muritor
fără predecesor;
n-am copiat niciun Tacola
şi niciun Eilmer cutezant

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!