lisa

în tinereţe

m-am îndrăgostit de mona
lisa care m-a sedus
şi
şi-mi vine să-i tai sânii cu lama
de tăiat afişe electorale
trag o tuşă la ultimul tablou
şi
şi mă urăsc iremediabil
pentru că femeia din pânza surfilată
seamănă cu mona lisa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * * (Radif)

Ştii, tinereţea-i trecătoare
şi se duce
Şi fluviul chiar ajuns la Mare
se tot duce
Dar Mona Lisa azi şi ieri şi mâine
Cu faţa ei surâzătoare
tot seduce!

poezie de Gheorghe Leu din Altfel
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A ascuţi a aspira a te aventura

dacă mă iei de la aero
port voi fi al tău pe vecie
voi linge lumina lisă din faţă

dacă mă uiţi voi lua
alte tremurări alte trenuri fantastice
voi urca în maşini (?!)

dacă pui farul din atlantida
pe mine mă pierzi pe moment
mă recâştigi în sezonul

în care artiştii fac tone
de muşchi la creioanele
ascuţite-ntre sâni carismatici

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divă tabloidizată

Presa tabloidă,
Permanent avidă
De analize sociologice
Şi chiar psihologice,
Teren de săpat,
Mină de exploatat,
După atâta tevatură
Au găsit o prospătură,
Nefiind compromisă,
Cu pielea mai lisă,
Părul ei cel negru,
Tineresc, vânjos, integru,
Poartă rochie sau fustă,
Frumuseţe frustă,
Fără urâciune,
Ea e bunăciune...
Totul inundă
Şi nu se confundă,
Venind de undeva,
Frumoasa trufanda!

pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satyra 0

Un ou şi bou dogmatic se tot plimba pe străzi,
Văzu o bergsonină ce împărţea din prăzi,
Bigungii, nibelungii ne dăruiau tot plozi
Veniţi din galaxia funeştilor irozi.
Cum lumea înlemnise, am preferat să plec,
O, love, o, God, mai bine citesc din nou Red&Black.
Frumoase erau Sappho şi Mona Lisa, bre,
Dar trece frumuseţea că doară panta rei.
Dar plodul, nodul, rodul
O tot lua în sus, ajunse rege-n ţara
Absurdului indus.
Acolo doar nebunii se bucură, de ce?
Pentru că poezia e-un fel de pas des deux.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuri şi toţi

Sfârşim mizeria, începem criza,
Puteam trăi şi noi cum se cuvine,
Şi omenirii-ntregi nu-i este bine,
Petrodolari plătesc pe Mona Lisa,
Ne-am dus mizeria cu demnitate,
Fără maşini, fără curent la prize,
N-aveam nimic cînd lumea avea de toate,
Azi suportăm cu ea aceleaşi crize.
Ne pregătim de douăzeci de veacuri,
De fericirea unui veşnic mâine,
N-am cunoscut fraterne ajutoare,
La boala noastră n-avea nimeni leacuri.
Nu ne-a dat nimeni pace, drepturi, pâine,
Iar la durere tot pe noi ne doare.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balaurul sau omul cu trei

aproape lipise
fără motiv ascuns aparent
cele două capete ale sale – unul şi unul – atât
de diferite şi nu
întâlnise vreo suprafaţă prea lisă ce-ar da
să-i stea lipiturii în cale
(?!) atunci
un al treilea cap fără gene
comune cu frăţiorii de tâmplă dintâi a
scris o scrisoare – cât un roman de intenţie – ex
act la mo
mentul când şi o palmă lipise
aplaudând acum cu toată
faţa multiplul prea palid
de şiretlicuri
în trei – unul
şi altul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine

m-a luat vara
trecută un vânt ca un uragan de perciuni
pe dealu bencecului de
mi-au dat lacrimile
de sus
am auzit vocea mai joasă
a domnului de geografie din a cincea
fernanski
care pe vremuri ne lua tot aşa de urechi
de perciuni (?!) deşi omul, masiv, nu era
nici pe departe o înfruntare de fronturi
atmosferice, un
uragan la
generală 11 din ronaţ
pe linia tramvaiului 5 foarte lisă
fără forme de relief
domnul
fernanski doar înfigea ca în brânză
arătătorul în hartă
se enerva

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu nimb violet

ploaia mătură strada de praful hoinar
spală frunzele la arbori rubiconzi
eu cu poetii particip la un seminar
nori negri se descarcă de fiorii pudibonzi.

pe o scenă decorată joacă îngeri blonzi
Mona Lisa ne azvârle zâmbete caline
lumea asta e pestriţă cu regi şi vagabonzi
dar eu mă simt împăcată cu zile senine.

mă pierd în desfătare cu o stare senzitivă
pictori îmi pictează cerul cu nimb violet
mă zidesc între poeme cu trăirea emotivă
mă agăţ de virful Omu înfingând un piolet.

steaua mă înzestrează cu tandreţe creativă
printre mândre sibiline cu-al literelor balet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictând atent iubirea mea

Da Vinci dacă ar trăi,
Chipul frumos ţi l-ar picta
Şi Mona Lisa tu ai fi,
În ochii lui şi-n faţa mea.

Nici David nu ar exista
Şi Michelangelo ar plânge,
Cu dalta lui, în carnea ta,
Durerea lumii o va frânge.

Şi Rubens dacă te-ar zări,
Cele Trei Graţii într-o clipă,
Le-ar şterge şi te-ar zămisli,
Cu-al sau penel ca o aripă.

Şi Rafael şi Caravaggio...
Velázquez, sigur Delacroix,
Toţi ţi-ar aduce un omagiu,
Pictând atent iubirea mea.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru-Cristian Ştefănescu (12 iulie 2015)
Adăugat de Dumitru-Cristian Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!