Poezii despre lemn
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru lemn în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Cuiul din lemn
Veneau cu geamantane din lemn
cu haine din lemn
cu pașii de lemn,
vorbind într-o limbă de lemn
despre uriașa balama care scârțâia cerul...
În gară trenul își schimba la garderobă fierul...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba de lemn
limba de lemn
te bate la gură
cuvântul
iese și n-ar ieși
limbă greu de-nțeles
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vioara
Din ce copac fantastic, din mari si vechi paduri,
Ti s-a durat vioara cu timpul în nervuri
Ca de ridici arcusul, usor, ca la un semn
Se redesteapta timpul încremenit in lemn?
S-a-ngândurat o clipa obrazul diafan:
Simteai ca-n lemn vioara cuprinde un ocean!
Din vastele-i întinderi profund sa poti sa cânti,
Îti trebuie furtuna grozava sa-l framânti...
De unde ai atâtea puteri de foc nestins,
Arcusul tau sa miste oceanul necuprins?
De-acum voi sti: adese când treci, tu porti solemn,
La subtioara timpul, încremenit în lemn.
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria Lui Ibrahim" de Eusebiu Camilar este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Furtuni într-un pahar cu apă
Furtuni într-un pahar cu apă
Se iscă-așa, netam-nesam,
Noi traversăm o grea etapă
Cu cai de lemn ce mor în ham.
Demagogie, vorbe-n vânt
Sunt aruncate-n lume, semn,
Că nu e bine pre pământ,
Că încă mai sunt limbi de lemn.
Când sărăcia-i suverană
Și chiar de-i liniște-n pahar
Balsam dacă presari pe rană
Rămâne-n gură gust amar.
Furtuni într-un pahar cu apă,
Iar noi, năieri în coji de nucă
Și cari ce pururea tot sapă...
În lemn trist pașaport de ducă!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici humă nici lemn
crucea mea
e făcută din lemn de tei
o poartă prin măduvă inocență de miei
crucea mea
e făcută după inima ta
tresare când singură noaptea
inima ta are gust de lapte
cruce ușoară peste crucea mea
păpădie hrănită cu esență de nemoarte
crucea mea
formă tainică de aer presat
slovă, iubite, lumină de cântat
crucea mea
prag de cer
nici humă, nici lemn
numai înger
[...] Citește tot
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lemn sfânt
În văile Ierusalimului, la unul,
Păios de raze, pământiu la piele:
Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul,
Rusalii ard în dreapta-i cu inele.
Pe acest lemn ce-aș vrea să curăț, nu e
Unghi ocolit de praf, icoană veche!
Văd praful rouă, rănile tămâie?
- Sfânt alterat, neutru, nepereche.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Ion Barbu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Tesla
tesla aia mușcă
lemnul
rupe așchii-așchii
bate și scoate, bate
cui adânc în lemn
trage sănătos, trage
din adânc
așchii-așchii rupe-n
draci
și miroase a lemn
ne uităm la el
mâna se plimbă pe coa
da lustruită de palme
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei doi copii de crai
Și fost-au doi copii de crai
Și ape-i despărțeau, profunde,
Și-un pod de lemn, atât vedeai,
Departe, cine știe unde?
Și se iubiră... Ce îndemn
Venea din apele afunde?
Că era podul vechi de lemn,
Departe, cine știe unde.
poezie celebră de Emile Verhaeren din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moara părăsită
Jgheab din lemn uscat de moară
Numai vântul te coboară
Și din când în când vreo ploaie
Adunată în șiroaie.
Piatră seacă ne-nvârtită
Zaci în moara părăsită
Peste-un veac, mai știu și eu
Vei fi piesă de muzeu.
Lemn și piatră țărănească
Dumnezeu vă odihnească!
poezie de Mihail Mataringa din Din cartea "Singur în Atlantic", Ed. Muntenia, 2008
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cojocul cu flori
Sunau sirenele pădurii! Casele cu obloanele
în brațe fugeau în dulapuri de lemn...
Rușinate ciupercile se strângeau singure.
Soldații au început să numere descrescător
de la lemn la piatră...
Mamele se adunau în turte pe vatră.
Pisicile lătrau.
Nimeni nu știa cine mai este
de dormit. Cărțile furnicau!
Sunau sirenele...
Norii violau fulgere!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >