Poezii despre judeca
Rezultate pentru judeca în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Știu
Îmi cunosc trecutul,
știu motivul pentru alegerile mele,
știu ce am în interior.
Știu cât de mult am suferit,
știu cât de puternică sunt
știu cât de fragilă sunt
și nimeni altcineva nu știe asta.
Știu de ce am făcut un lucru în loc de altul,
dar cei care se uită la mine nu cred
în dreptul de a nu judeca propriile mele obțiuni.
Numai eu pot judeca.
poezie de Eugenia Calancea (21 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
10 porunci ale democrației
Nu omorî, te omoară ei cu sistemul de sănătate și pensii...
Nu judeca, judecă doar banii...
Nu fura, fură ei și pentru alții
Nu-ți fă idoli falși, ei există cu adevărat!
Nu preacurvi, deja le ești închinat
Nu minți, e dreptul lor de tine votat
Nu râvni la bunul altuia, are cine cu nerușinare
Nu vorbi de rău, te batjocoresc ei
Nu cerceta, te ascultă ei
Să crezi numai în ei, sunt dumnezei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labirintul singurătății
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare destrămare are-un început
Fiecare surâs are-o lacrimă-n ascuns...
Fără de credință, trupul moare-n lut;
Fără de credință nu mai ajung eu SUS!
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare abis e un zbor închis ciudat
În care aripi însângerate se tot zbat...
Fără de credință, metaforele ființei ard stelare;
Fără de credință nu este iubire, nu este iertare!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu mă judeca...
Nu ai călcat pe eșafodul meu
Nu ai stat în ghilotina mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă va judeca
Mă va judeca timpul tău sau al meu?
Bietul Matei. Astfel precuvânta privighetoarea
La priveghiul respectivului Matei.
Cum desparți cuvântul de faptă?
Tu simți Ateh, Sinuhe, ș. a.?
Cine era mai mult o umbră?
Cuvântătoare. Ce noutăți aduci mandarinule?
Pe nevasta mandarină am consumat-o.
Te văd cum șlefuiești cuvintele. Lasă-le colțuroase.
Vânătorul de guzgani a trecut pe aici,
Prinț al umbrelor, fostă prințesă? Naiba știe.
Iertăciunea este finalul filosofiei.
Pelegrini veneau o mie. Unul mai credea, murea.
Unde? În Moreea.
Neferit locaș al speranței, Nefertiti cât jumătatea Franței.
Aici scriu și nemuresc. Turnul, ce mândru sună acest cuvânt,
A bărbie ridicată în vânt.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Cu lacrimi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reguli și nereguli
Nu fă altuia, ce să nu-i faci?
Placi, nu placi. Pitpalaci.
Nu judeca pe aproapele tău, nu judeca nemic.
Chipul tău cu al cui seamănă. Ești hun?
Ia de aici tutun. Să nu omori, oricum mori.
Cine fură un om să pună un pom.
Sapă o groapă, o să te-ncapă.
Nu minți, deși ai minte.
Mai bine puține, decât multe bube.
Cui i se cuvine cinstea? Celui ce nu o are.
Supărarea din cuvinte este mai rea decât jocul la bursă.
Nici un cuvânt nu întrece o faptă, atunci de ce vorbim?
Darul nerăsplătit este sublim.
Limba vicleană departe ajunge. Unde?
Privește ochii și nu mâinile femeii.
Să nu crezi că ești sfânt, nu ești.
Ș. a. m. d. Spune și tu ceva.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condamnare la primăvară
Mă judecă, natură, când muguri odrăslesc
Și adu martori drepți, clemență îți cerșesc!
Mă judecă natură la ceasul primăverii;
Si dă sentință dreaptă, e timpul reînvierii!
M-ai condamnat la moarte în toamna colorată
M-ai aruncat în beci, în iarna înghețată
Te rog mai fă-mi chemare, mai cer înc-un recurs;
Simt picul ăst de viață, prin mâini cum mi s-a scurs.
Citește-mi condamnarea să-mi fie martor vântul
Pădurea, lăstărișul, câmpia, dealul, crângul
Împușcă-mă cu muguri, cu alb de ghiocei
Și gâtul să mi-l tai, cu toporașii tăi.
Aprinde o narcisă, așază-mi-o în mână
Să-mi fie bocitoare o floare de zambilă
Tămâie-mă cu aer de flori de primăvară
Și dăruie-mi speranța să mai trăiesc o vară.
poezie de Daniela Vîlceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum nu te judec, știi bine,
Nu mă judeca, vecine.
Între casă și țintirim,
Iertare cerem și găsim.
catren de William Camden
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Panteism
Dumnezeu din cer ne vede,
Dumnezeu din din noi ne-aude,
Dumnezeu este oriunde,
Fie șes, fie la munte,
În orașe sau la țară,
Fie iarnă, fie vară,
Dumnezeu e peste tot,
Fie casă, fie bloc,
Fie-ntr-un castel baroc...
Sau în colț de iarmaroc...
Dumnezeu este în toate,
Credeți-mă, am dreptate!
Dumnezeu n-are odihnă,
Și ne judecă în tihnă!
poezie de Viorel Trușcă din Gânduri tipărite
Adăugat de Dorina Golea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima râvnește-întâi plăcerea
Inima râvnește-întâi plăcerea
Și-apoi, viață scutită de griji și de nevoi
Și-apoi, fel de fel de leacuri și de creme moi
Care ușurează și vindecă durerea.
Și-apoi, somn liniștit și dulce
Și-apoi, de va fi-ascultată ruga sa
De Cel care-o judecă de pe cruce,
Libertatea de-a muri cum vrea.
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >