Poezii despre izbuti
Rezultate pentru izbuti în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Tu nu ai vreo putere, trudind și azi și mâine,
S-agonisești vreodată amarnica ta pâine;
Niciun condei la baștini nu izbuti să scrie
Vreun chilipir cu care să scapi de sărăcie.
catren din O mie și una de nopți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Repaus
Și mă gândesc...
De ce nu ne vedem mai buni?
Și doar visez, că nu contează ce aduni!
Suntem așa cum ne-am născut de ieri
Mustrați de neajunsuri și dureri.
Și mă întreb...
De ce nu ne iubim mai mult?
Dăm lupte crunte, dobândind statut
Iluzii trecatoare în ani
Transformă suflete în bolnavi.
Și mă întreb, cine sunt eu?
O picătură în curcubeu
Uniți de-am izbuti în toate,
Conectați la libertate.
poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem specializat
Dacă folosești istețimea
Poți crea poem nou
Pe placul tuturor
Dacă treci de suspans
Vei reuși să învingi limite
Să depășești obstacole
Vei izbuti chiar să atingi
Performanțe eterne
Felurite fețe cu dobândă
Chiar cu masca pe figură
Și zgomot de fundal
În logică metaforică
Până la stadiul de OK.
poezie de David Boia (6 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Că te-am iubit...
Că te-am iubit, să-ți spun, eu, voi,
Dar rostul nu-și mai are.
Pierit-a dragostea-ntre noi
Dar stau tot în picioare.
Că-ntr-un final a izbuti
Având el adevărul,
La suprafață a pluti
Înfățișează scorul.
Tot mai vădit cum nu-l credeam
Și spre a mea uimire
Femeie, ce eu te iubeam,
Trăind altă iubire.
Dar dacă drumul ăsta, tu,
Îl ai ales lucidă,
Să-mi pară rău? ei bine, nu,
Nu are-a-mi fi obidă.
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (20 noiembrie 2021)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până când bebe
Emoțiile includ în sine stafii
Pretențiile invocă enigme
Trăirile sufocate de oprimări
Degenerează în spirale cumplite
La talpa lumii răufăcătorii
Vântură pe sistem turbo
Și impun sensuri descendente
Biografiile se succed sumbre
Până când un bebe mesianic
Va spulbera intemperii crunte
Până când un bebe mesianic
Va izbuti la Armaghedon.
poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerc
Mi-am luat povara în mâini
Și am plecat cât mai departe,
Crezând c-așa voi izbuti
Să uit de mine și de toate.
Dar, de aici, din depărtare,
Cercul parcă e din ape.
Doamne,
ce durere mare!,
Într-o inimă nu-ncape...
Cercuri din Durere și Lumină
Lumea voastră
Poate-i mult mai diferită
Și nerăbdarea vă toacă
Să despicați versul
Ca pe un buștean.
Încet, liniștit -
Toporul e anacronic.
- Vedeți cercurile
De pe această Tulpină?
[...] Citește tot
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amoru-i foc ce arde nezărit
Amoru-i foc ce arde nezărit;
E rană care doare fără știre;
E-o mulțumire în nemulțumire;
E, fără de durere, chin cumplit;
E-a nu dori obiectul mult dorit;
E-a merge singur cuc prin omenire;
E-n veci nemulțumire-n mulțumire;
E dor de-a izbuti să fii jertfit;
E-a te preda cu mâinile legate;
E-a te robi fiind învingător,
E-a fi loial cu cine ne omoară.
Cum însă poate face să apară
În inimi omenești frățietate,
Când mult se contrazice chiar Amor?
sonet de Luis de Camoes din Sonete (1595), traducere de Henri R. Radian
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu ascultă, Dumnezeu veghează!
Însă Dumnezeu veghează,
Peste toate, frunză, pom,
Cu răbdare El "tratează",
Suferințele din om...
Uneori ne mai lovește,
Cu necazuri mici sau mari,
Uite-așa, Le rânduiește,
Să ne facă ființe tari...
Însă Dumnezeu există,
Dincolo de orice nor,
Când, cu ochii în batistă,
Totul pare-nșelător...
Stă în umbră, te privește,
Cum te lupți cu gânduri mii,
Te dezmiardă și zâmbește,
Știe că vei izbuti...
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altar de Ierusalim
De-aș putea să mă retrag
În cătunul vechi și drag,
Plin de basme și părinți
Care-mbătrânesc cuminți,
În căsuța lor oftând,
Și în dor prelung, scluptând...
M-aș retrage că mi-e dor
De toți spinii din picior,
Și de pomi, de julituri,
De șopron, de sărituri,
Și de râul șopotind,
De gângănii forfotind.
Dac-aș izbuti s-ajung
Pe lângă ogorul ciung,
Să mă-mpiedic de-o vergea,
Să mă salt în goana mea,
Să-mi scot din papucii moi,
Când țărână, când noroi...
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem filozofic pentru S
III
Fie-ți milă Doamne de cei ce te-au ucis! Te-am ucis și noi dar mai blând,
mai legănat, cum se zice pe aci. Am păstrat cioburi din Tine
și cu ele poate vom izbuti să venim în ajutorul celor care ne biruie.
Așa am putea zice. De la noi, niciodată n-a țâșnit vreo rachetă spre cer,
căci la noi cerul este foarte aproape. Totuși avem și noi minți agere de oameni
care să prindă toate măiestriile și să citească toate cărțile
sau uneori să sporească volumul cunoștințelor și aparatura tehnico-științifică
a civilizației moderne, păstrând poate un rest uman, ieșind din fluxul informațional,
și așezându-se pe malul apei ca părinții lor spre a vedea încotro duc toate acestea,
unde sunt locurile bune de descălecare sau întru ce sunt toate?
Întru ce, de vreme ce alții nu au prepoziția întru.
poezie celebră de Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >