Poezii despre irezistibil
Rezultate pentru irezistibil în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
vday
sun la ușă soneria
îmi dă ton de ocupat
gătit cu noua mea cămașă
cusută din zeci de maimuțoi de pluș,
iar pe umeri păsări din burete,
în loc de nasturi
crini
țineam la spate o cutiuță
frământând-o nerăbdător
să ți-o ofer
împreună cu
zâmbetul meu tâmp de irezistibil
nu vei ști niciodată
ce aveam în cutiuță...
mâine e velantainsdai
și voi numi toate
nights-urile
valentinizabilizatoare
ecouri
ecouri tonului acela de ocupat
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de reprimare. Ploaia
privesc cum plouă peste Criș
și nu înțeleg mai nimic
la buletinul meteo
se anunță ploi cod galben
dincolo dealul copiii joacă fotbal
privirea mă duce într-acolo
aud zgomote râsete și
încă e soare
cei mai frumoși ani sunt acolo
sub dealul deschis ca o umbrelă
irezistibil plouă
închid fereastra și mă retrag
în întunericul dintre pereți
și poate mai înspre seară
o să cobor în mine
să mă privesc
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cavalerul de Bâte (Sonet Tarot)
Ești îngâmfat și de nimic n-ai teamă,
Te crezi atrăgător, irezistibil,
La ce zic alții nici nu bagi de seamă
Fiindcă nimic nu-ți pare imposibil.
Nu stai pe loc, ci îți dorești schimbarea,
Că-n vene-ți curge sângele fierbinte,
Îți place riscul, îți asculți chemarea,
Privești cutezător doar înainte.
Însă atunci când te aprinzi prea iute,
Devii nesăbuit, gelos, nemernic,
Te cerți și spui cuvinte neplăcute
Și astfel vrei s-arăți că ești puternic.
Dar focul mic, care stăpân nu are,
Poate s-aprindă o pădure mare.
poezie de Octavian Cocoș (15 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Ciulnița
Un șuierat prelung anunță gara,
Prin compartimente duhnește a rachiu
Și parcă trenu-i beat, purtând povara
Țăranilor, întorși acas' târziu.
Atrași irezistibil de unica schimbare
Stau curioșii pe rusticul peron,
Și cinci minute parcă-i sărbătoare
Zărind o altă lume, vagon după vagon.
Din loc în loc se înalță semeți,
-întregind decorul tot mai deprimant-
Ciulinii țepoși cu bulbi violeți,
Printre spații de cale ferată, către sat.
Oamenii-s aceiași, noroiul mai proaspăt,
Cererea frecventă este... o țigară;
N-au alternativă, dar s-au resemnat
În obscuritatea vieții de la țară.
poezie de Cristian Neagu (26 decembrie 2010)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oceanul iubirii
Navighez pe oceanul iubirii
Delfinii zburdă peste tot în jur
Simt în nări mirosul fericirii
Ce umple aerul sărat și pur.
Valuri de sentimente mă poartă
Spre orizontul depărtărilor
Nu-mi e necesară nicio hartă,
Urmez chemarea desfătărilor.
Sunt atras în mod irezistibil
Ah, cât de mult aș vrea să pot să zbor!
Deși nimic nu este imposibil
Când simți așa un dor înălțător.
Știu că m-aștepți, că vrei să mă dezmierzi,
Să mă iubești, să mă săruți cu drag
În ochii mei cu totul să te pierzi
Iar eu la tine-n suflet să mă bag.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (10 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem ca două pofte
suntem amândoi doar amândoi într-un colț al încăperii
ca niște unghiuri ascuțite îmbrăcate
sumar unul cu celălalt și atât
suntem ca niște mere coapte de sfârșitul verii
ca două pofte ca două gusturi aproape identice
ca o singură foame suntem
ca o mușcătura pe gât ca un strigăt
ca o dâră de sânge ca niște unghii nestăpânite excentrice
ca o formulă matematică suntem ca o piramidă
ca o forță gravitațională ca o implozie
ca o lege a fizicii ca un emcepătrat
ca o descoperire științifică suntem ca o rocă subită
suntem ca Atlantida dinainte de a fi dispărut
ca un mit ca un foc irezistibil
ca o fatalitate plăcută suntem
ca frumoasa din pădurea adormită înainte și după sărut
poezie de Călin Hera din Îmi pun singur miere în ceai (2010)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un sfert de secol și un pic
Am scris și eu poezii
sperând cu naivitate că voi înmuia inimile voastre profund corupte, irecuperabil,
m-am îmbătat cu iluziile vestului, shot după shot, trăind visul auto-suficienței, în centrul mirajelor sociale,
am fost mândră și rea ca să supraviețuiesc,
am tolerat
și am îmbrățișat pe cei marginalizați apoi,
le-am iubit provincialitatea și franchețea,
mi-am făcut prieteni pentru o viață,
acum, la un sfert de secol
și un pic
de existență, departe de stereotipul
soției urbane, nicidecum docilă sau
resemnată,
în mica mea lume fantastică,
în apartamentul de la periferie unde-i zgomot de tren și maidanezi,
mult praf și folclor,
iubirea
cea de toate zilele,
aș putea să rămân
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbesc
Niște grăsane se uitau la mine
și atunci îmi dau seama că zâmbesc.
zâmbesc în mașina 109 în drum spre slujbă.
firește impresie bună nu poate să facă
un tinerel pletos care se uită pe geam și zâmbește.
dar eu mi-am amintit de tine și, ca de obicei, am zâmbit.
e o reacție necontrolată.
m-am trezit dimineața încâlcit în vise urâte, cu jupuiri de viu,
cu andrele străbătindu-mi dantura
și mi-am amintit de orele de gramatică.
în masină pute-a maieuri și-a benzină
iar pe geam ce să vezi? blocuri și iar blocuri.
am zâmbit și am ramas, cred, minute bune cu zâmbetul ăsta.
mi te-am amintit în tricoul galben, lăbărțat
și eu tot în tricou, cam soios, cum am intrat la bulandra.
era antreul plin de gagici încoțofenite
și tipi la costum...
noi parcă eram picați de la Woodstock,
la școala directorul m-a luat în primire și secretara
m-a amenințat
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Zădărnicie
Odată, demult,
am vrut să mă mut în sufletul tău, dar,
când am deschis ușa, era cineva înăuntru care
mi-a făcut semn cu mâna că
nu mai sunt locuri disponibile!
Apoi, am vrut să sar, pur și simplu, în inima ta,
căci zărisem acolo un măr irezistibil de roșu, dar,
ca să ajung la el,
trebuia să trec peste o punte
foarte îngustă și surprinzător de fragilă,
de pe care, chiar la primul pas,
aș fi căzut în prăpastie și...
n-aș mai fi putut ieși de acolo,
niciodată...!
Pe urmă, am vrut să mă agăț de ființa ta
sau măcar de mâna ta dar,
fiindcă mi-o întindeai de pe celălalt mal,
am ezitat...!
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (10 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Puținul din adolescentul din mine a rămas acolo
deși știu că viața începe de aici și
se agită să iasă ca lumina din
felinarele uitate-n ferestre
toamna
sunt trist și incompatibil cu
secunda în care am iubit pe
jumătate de bancă
în seara aceea târzie
cafeaua mi s-a părut
cel mai firesc gest
pe care l-am făcut
când am cunoscut-o pe Ana
în cafe-barul din gară
întâmplător sau nu ne-am privit
era dragoste la prima vedere
era înnebunitor de fermecătoare
în jurul gâtului șerpuia
un șal tricotat
nu era frig
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >