Poezii despre invidie
Rezultate pentru invidie în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Se sinucid muscatele in fereastra...
râd mușcatele,
otrăvite în fereastră
cu invidie și-au mușcat roșu,
roz-alb
frunza încrețită
ferestre zăbrele-însorite le despart
libertatea de-o altă libertate
sunt peste tot gratii,
peste tot unde este libertate...
de-ar fi mai puțină
n-am mai îngrădii-împărții
o lume fără zăbrele
mușcate ce-și iau lumea în cap
pentru libertate
n-ar mai murii de invidie
roșu, roz-alb,
mușcate otrăvite
ce plâng în fereastră,
a mea
a ta
[...] Citește tot
poezie de Diana Slavu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
De guru
cei 100 fumau în timpul amerizării
cei 99 nu au supraviețuit
cei 98 priveau cu invidie
la mine - singurul
guru cu aripi desfășurate degeaba
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi?
Mereu se întâmplă altceva, mai important,
când vorbim despre noi:
o eclipsă totală de lună, pe undeva,
furtuni de nisip
într-un ochi verde de invidie,
în apusul dezacordat niște ploi...
Tu și cu mine,
niște răspunsuri: ce va fi mai apoi?
poezie de Claudia Topa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paște de beton
Ne privim ca niște fiare
Din zăbrelele murdare
De invidie și trufie
Răstignindu-ne între noi..
Cu himere de eroi
Prefăcuți de măști
În ucigașe găști
În ireale zile de Paște
Ce ni le creăm
Si mereu uităm
Să mai simțim si să iubim
În betonul ce-l preaslăvim..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec fără cuvinte
Nepereche luceafărul
mângâie cu raze reci
fecioarele pământului,
în țesătura nopții de vară
stelele mocnesc de invidie,
când se topește lumina
de iubire în inimi,
în piept se închide
verbul nescris.
Cântec fără cuvinte
ne lasă în rugă
cu genunchii pe piatră
și ea rece.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inspirat
de nurii tăi expirați de doi ani
trag din fumul tău care se prelinge
albastru de invidie pe mesele tăcute
scriu poezie extirpată
din creierul îndopat cu ketamină
trag noaptea pe cap și mă plimb
cu privirea pierdută după glezne
trec pe lângă îndrăgostiții
care zac mustind de iubire
clocotită în inimi sângerii
inspir umedul sărut dat în fața
unui salcâm înflorit în grabă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atitudine
Se învârte în cercul creatorilor de invidie,
plutește cu nasul pe sus în propria admirație.
Orgoliile și mândria păunului de sticlă
locuiesc în cutele memoriei și dorm la amiază
pe un pat de fluturi vegheat de păsări,
clipele zboară din aripă-n aripă
unde gândurile se-nveselesc singure...
Despre oglinzi se spune că nu visează ci reflectă,
sunt nedrepte, nu ascund nimic
din ceea ce se vede liber cu ochiul de alții.
De sărbători sparge paharele băute
și din altele vin nu mai bea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 mai 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flamingii
În oglindiri ca dintr-un Fragonard,
din alb și roșul lor ei nu-ți vor da
mai mult ca ceea ce-ți aduce-n dar
cel ce de draga-i spune: ea era
de somn pufoasă. Căci de s-au urcat
în iarbă,-ntorși, pe rozele tulpine,
înfloritori, alături, ca-ntr-un strat,
pe sine, mai seducători ca Phryne,
ei se seduc; și-a ochiului paloare
și-ascund în moliciunea lor, în care
negru și roș de fructe cuibăresc.
Brusc, prin volieră, o invidie zbiară;
dar ei se-ntind mirați, apoi pornesc,
pe rând, în lumea lor imaginară.
sonet de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea a doua (Jadrin des Plantes, Paris), traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De invidie
ar fi în stare să-și mănânce
pumnii până la coate
până la umeri
sărați cu dexteritatea unui bucătar
nu poate îndura
își roade unghiile
le molfăie
trosnesc în fălcile lui
de câine cuprins de furie
este în pragul unei apoplexii
invidia îl roade adânc
e prea obositor pentru sufletul
omului lovit de destinul unui pierzător
aruncat în brațele lui locke
cel preocupat de epistemologie
a simțit invidia cunoașterii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm - rugă
Doamne,
iartă-mi apucăturile îndoielnice,
lasă-mi rădăcinile care mă țin drept
și gândurile care urcă odată cu ruga la cer.
Ajută-mi aproapele și fă-mi prieten departele,
ucide-mi răul din invidie și orgoliu
și pace sufletului îmi dă.
Nesfârșite sunt posibilitățile tale,
include-mă între învățăcei,
să împart cu semenii tot ce am.
Și pune-mi semnul crucii
între semnele divine
la care mă închin
și-mi las zălog pământului
trupul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >