interpune

Între francezi şi Dumnezeu se interpune şiretenia.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă te-ai îmbolnăvit vreodată de primăvară de mare, de întinderi. Este cazul meu. Dar pe când eu a trebuit să vin să le văd, tu le descoperi probabil în vocile lăuntrice. Şi astfel între noi se interpune infinitul, care îţi îngăduie independenţa de natură. Tu eşti un Socrate oceanic. Al tău E. C.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (6 ianuarie 1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulanem

Dacă există Ceva care devorează,
Mă voi arunca înăuntrul său, chiar dacă ar fi să ruinez lumea,
Lumea care se interpune între mine şi prăpastie,
Am s-o sfarâm în bucăţi cu blestemele mele neîntrerupte,
Îmi voi arunca braţele în jurul realităţii ei aspre,
Iar lumea va trece mută, îmbrăţişându-mă,
Ca apoi să mă scufund într-o nimicnicie absolută,
Pierind în neant; aceasta înseamnă a trăi cu adevarat.

poezie clasică de Karl Marx
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proprietate

Iubim acelaşi arcuş
tu singur
eu gălăgioasă,
pictăm aceeaşi nemurire
tu în singurătate
eu în singurătatea ta,
eu visător muritor în vrajba ce se interpune
tu nu
eu da,
niciodată la unison
cavaleri în aceeaşi arenă,
tu scutier
eu cu mâinile goale,
zalele egoismului tău armură la dezarmarea
cu care eu te iubesc
tu mă ucizi.
Nu se aude nici o picătură de sânge
din rana tristeţii cu care scriu
despre pragmatismul tău,
proprietate de fiară,

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Mîndrean din Confluenţe literare (11 iulie 2015)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşit se spune că tinereţea este mai aproape de viaţă, căci între ea şi viaţă nu intervin decepţiile, experienţele, construcţiile mentale care caracterizează maturitatea. Dimpotrivă, tinereţea aduce cu sine un milion de superstiţii, de idei bine mistuite, de sugestii şi iluzii - pe care le interpune întotdeauna între ea şi viaţă. Un contact direct cu viaţa nu-l poate da decât maturitatea, şi perfect numai bătrâneţea. Nu începi să trăieşti real decât în jurul vîrstei de 40 de ani. Până atunci nu trăieşti decât în gesturi, în intenţii, în nostalgia viitorului şi amintirea trecutului.

Mircea Eliade în Despre tinereţe şi bătrâneţe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!