insista

O chemare tot insistă

Cerul tot... e-ntr-o privire,
Plină de mister şi dor,
Risipită prin iubire
Ca şi gândul... trecător.

O chemare... tot insistă
A zbura... să o înveţi,
Ascunzând într-o batistă,
Plânsul primei dimineti.

Se dă drumul la izvoare,
Se pun visele... pe val,
Avem prinse-n cingătoare,
Doar iubirea şi-un caval.

Pic-o lacrimă uitată
Printre sărutări fierbinţi
Pe obrazul fără pată,
Ce-a scos nopţile din minţi

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruma

nici singur nu mai ştiu
de nu mă mai doare
nici sufletul pustiu
nici eu-l care moare

din pietre vine rece,
o apă de izvoare
şi peste mine trece
şi tot nu mă mai doare

lin turlele bisericii
se oglindesc în soare
nimic din gânduri sferice
nimic nu mă mai doare

un sloi de brumă tristă
căzută-n fapt de seară
insistă şi insistă
că toate-or să mă doară...

poezie de Iurie Osoianu (24 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este un poem neterminat

Timpul insista să trec în vremurile următoare...
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărţire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinţi.
Nu ştiu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinţilor mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea braţele însângerate de maci şi spice.
În palmele lui creştea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morţilor noştri.
Era la fel ca mai ‘nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul deschide gândul omului (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bară

De când cu covid-19
S-a pus un fel
Bară la bar
Barieră ca la tren
În gara nimănui
Pe peronul tuturor
De aia se poate trece
Numai cu masca pe figură
Degeaba se insistă
Că dai de alte interdicţii
Metodă barbară
Au zis unii
Şi confuzia creşte
Cu gradul de apropiere.

poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertarea

E-o virtute creştinească
Şi-o virtute chiar regească.
De-i vreo urmă de-ndreptare,
Tu fii bun şi dă iertare!

De insistă în păcat,
Cel pe care l-ai iertat,
Vai, iertarea-i fără rost
Şi vei fi luat de prost!

poezie de George Budoi din Iertarea şi pedeapsa în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracul

Adevăr sau aiureală,
Că e negru ca o smoală,
Că-i cu coarne şi copite,
Coarne drepte sau sucite,
Şi creştinii şi evreii,
Culmea, până şi ateii
Sunt convinşi, ba şi insistă,
Că el, dracul, chiar există.

pamflet de George Budoi din Diavolul în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (3 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea ultima unire

Vine mama să mă-ntrebe
de Grigore cel Vier
ţara asta iarăşi fierbe
supărată-i pân-la cer

Basarabia e tristă
şi Ardealul e tot trist
prostia din nou insistă
eu mă fac dar nu exist

Ce Moldovă şi ce ţară
ne înalţă şi doboară
Ţara noastră Românească
fără noi dar să trăiască

Că murind prin alte părţi
vom trăi cu-aceiaşi morţi

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (30 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asigurare de viaţă

Cum viaţa semne de-ntrebare
Ne pune fără eleganţă,
Să am o bună siguranţă,
M-am dus să-mi fac asigurare
Ideea rezonanţă are,
Şi rudele de circumstanţă
S-au bucurat cu nonşalanţă
C-or să profite fiecare
De-o fi să plec spre "alte zări",
Ei totuşi nu pot profita
C-am fost luat la întrebări:
- Amice, nu mai insista,
Noi nu-ncheiem asigurări,
La vieţi de câine, ca a ta...

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adorabilei mele soţii

Profiţi că am un handicap
Şi îmi trosneşti tigaia-n cap,
Să dai, te rog, mai uşurel,
Dar... pe cocoaşă, că sunt chel!

Când cocoaşa mea rezistă,
Nevăstuica mea insistă,
Nu se-nfurie degeaba,
Zice că... îşi face treaba!

Alte treburi nu-ţi încap
De-mi trosneşti tigaia-n cap?
Destinaţie: -n tigaie
Carne şi cârnăţăraie!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum-necum

Se ia un bunic

Şi la fel ca un arcuş

Se freacă pe axa timpului până la punctul zero

Până-i zboară
din
cap toate cântecele

De leagăn de dragoste patriotice sau de altă natură

Cu măsura potrivită se insistă până se obţine şi ultimul efect scontat

Totul cât se poate de igienic

Apoi c-un glas nevinovat

Se întreabă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (20 ianuarie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!