infam

Crăcănel: Domnule! Un dobitoc, un infam, care era adineaori aici, m-a insultat cu palme pe mine, Mache, ca drept Bibicul...

replică celebră din piesa de teatru D'ale Carnavalului, Actul I, Scena 12, scenariu de Ion Luca Caragiale (1885)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi şi bancnota de 500 de lei

Mânat de-a poftelor ispită
Te paşte un păcat infam:
Să schimbi Coloana infinită
Pe zece grame de salam.

epigramă de Constantin Cristian din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsă biblică

Deprins cu-al muncii nelipsit aport
Şi cu destinul rău, mai mult infam,
Când nu apuci cireaşa de pe tort,
Te mulţumeşti cu... mărul lui Adam...

epigramă de Gheorghe Bâlici din Festivalul "Cât e Buzăul de mare", Ediţia X-a, Tema: Cireaşa de pe tort (9 mai 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discuţie conjugală

- Nu meriţi o femeie-aşa ca mine,
Când tu te porţi atâta de infam!
- Păi, nici reumatismul, ştii prea bine,
Nu-l merit... şi cu toate astea-l am!

epigramă de Alexandru Devechi din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbiţa xenofobă

Un porumbel frumos, cu guşă mare,
S-a nimerit, fatidică-ntâmplare,
Pe-un vechi acoperiş, la ceas de seară,
Să dea pe o antenă de o cioară,
Ca smoala pe obraji, dar curăţică
Şi chiar, cu-ngăduinţă, frumuşică.
Consoarta lui era acum plecată,
Fiindcă se lăsase-nduplecată
Să ducă nu ştiu unde o scrisoare,
Departe, mai încolo de hotare.
Aflat porumbul, oarecum, la rut,
Cu apetitul sexual crescut,
Iar cioara cam dispusă şi nurlie,
S-a-nfiripat un fel de simpatie
Şi, după giugiuleli şi tandre şoapte,
Înaripatele-au trecut la fapte.
Dar când erau în culmea fericirii,
Când peste pene adiau zefirii
Şi cioara sta să urle de plăcere,
Iar el se-apropia de încheiere,

[...] Citeşte tot

fabulă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!