indice

Esenţe

când scade nivelul de
ipohondrie
perpendicular cu amurgul diluat
în bazaltul solitudinii
inversul proporţional înmulţit cu
indice Beta din constanţa
deradicalizată prin plesnirea acesteia
de zidul Planck rezultă =
o reacţie solubilă în lumină, dar
autonomă în întunericul personalizabil
indivizibil, pe măsură, ca un costum la comandă –
reacţie denumită – etimologic, dincolo de habar: DOR

eu am o cană!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criterii democratice român-eşti!

indice de nepotibilitate
grad de apartenenţă
tangenţial
la sfera de interese
masochism gestual pseudoideologic
istoric intrinsec
cu răbufniri zâmbistice
interferabilitate invers proporţională
cu justiţia conceptualizabilă
la plăcere, dar directă cu
impermeabilitatea la scuipabilitatea
popular-electorabilă
DNAtins performanţe zăbrelabile
postguvernare, eventual desculpabilizator atomic
(va urma)
ce?
Hm!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitir globular - Oceanul Antlantic de Nord

φ = 048o60'N
λ = 036o06'W

Volturno. Dimensiunile reperului
pe o scară neconvenţională – zero!
nicio guvernare,
presiunea, densitatea şi căldura
au hotărât soarta răzleţelor vestigii.
De aur aripile celui care se reîntoarce
şi pleacă imediat,
într-un dialog mut
cu eul destinului său.

Ca o lumină care bate între două carturi,
copleşitoarea linişte
în care totul se trezeşte
fără a te duce cu ea până se pierde,
fără să mângâie nesfârşirea trecerii ei.

Sunt ochi care veghează competenţe

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Durloi
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certitudine

Fără viitor sensibil nici capitală de scurtat.
Fără pericolul viclean al clorului la stăvilarele care-i adăpostesc insula publică,
Rezerva mea.
Fără lucirea aceasta de talion perforând hidoasele pietre de moară în care m-am frământat.
Fără comedianţii întârziaţi cu braţele încărcate de liliac.
Fără perfecţiunile acestea găunoase atrăgătoare ca rotunjimea clasică.
Mesager însângerat în emoţia capcanei, odată terminat concediul datorit furtunii.
Te îmbrăţişez fără elan, fără trecut, o, diluviană amantă, indice adult.

poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu vă întreb!

Eu vă intreb doar pentru ce,
M-aţi condamnat subit la moarte,
Cu acest cinic indice,
De barieră ce desparte?!

Eu vă întreb cum v-aţi permis,
Să-mi suprimaţi dreptul la viaţă,
Să mă-ntrebaţi de am permis
Şi cuşcă să-mi faceţi din casă?!

De când doar unii pot trăi,
Doar pe categorii de vârste,
Jigodii de conducători
Şi ucigaşi la vremuri triste?!

Dreptul la viaţă e sacral
Şi nu vă mai întreb nimica,
Dar vă iubesc paradoxal,
Cu moartea, ura şi cu frica.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

(Impresii de călătorie)

Oh drum de piatră ce urci şerpuind colinele
peste care zenitul încă se mai joacă
cu pensula înmuiată-n vara târzie
când în urmă
pădurea a îmbrăcat deja haina de noapte
la ce cazne supui tălpile arse ale călătorului
ce a bătut în lung şi-n lat bulevarde şi artere
pulsând de forme de viaţă necunoscută
poticnindu-mă pe piatra-ţi vălurită
eram un naufragiat ce se abandonează valurilor
cu ghinde şi castane pe post de firimituri
să-mi indice drumul de întoarcere
căci oricât aş fi dorit
să dau colinelor numele locului meu de veci
vremurile lui Crusoe şi Magellan sunt apuse

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul unei poezii e ca un ceas de mână

E nevoie să funcţioneze corect
şi să indice exact
intervalul unei idei.

Poate că gândurile
nu curg neapărat într-o singură
direcţie sau o ordine
exactă,
poate, chiar,
se derulează înapoi,
- ca busola unei emoţii -
sau minutele au în ele orele
ca un ghemotoc de timpi.

Dar, pentru că poezia
nu are vârstă
şi niciodată un cuvânt scris
nu este spus
prea devreme sau prea târziu,
ea

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândru' bărbat

Regretele, nu mai au rost
N ai preţuit, iubirea ei cândva
Toate -n viaţă au un cost
Tinereţea, nu poate, recidiva

Iubeşte viaţa, ca pe o floare
Şi toţi, te asteaptă, să revii
Priveşte cerul, are culoare
Doar, iubind, iubirea o reânvii

Eşti aşteptat, de toţi cei dragi
Ceaţa, pare că vrea, să te ridice
Aminteşte ti, pădurile cu fragi
Roua, fericirea vrea s- o indice

Cu picuri, tresăriri mărunte
Apare din abisuri, un înger
Îţi mângâie, pletele cărunte
Cu o lumină, ca de fulger

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!