incomparabil

Nici un critic însă nu a analizat definitiv structura intimă a poeziei sale; nimene nu s-a coborât în laborator să surprindă tainele acestui artist incomparabil.

George Topîrceanu în Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om plin de succes este acela care primeşte mult de la semenii săi, de obicei, incomparabil mai mult decât le-a oferit el. Totuşi, valoarea unui om se vede în ceea ce oferă, nu în ceea ce este capabil să primească.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să omori pe cineva pentru omor este o pedeapsă incomparabil mai dură decât crima în sine. Crima pe baza unei sentinţe de condamnare la moarte este infinit mai groaznică decât omorul tâlhăresc. Omul acela pe care-l omoară tâlharii în pădure, sau altcumva, speră totuşi până-n ultima clipă că poate scăpa.

Dostoievski în Idiotul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Englezii, în cea mai mare parte, sunt stângaci şi grosolani, pe când ruşii pot distinge cu destulă sensibilitate frumuseţea şi sunt atraşi de ea. Dar ca să distingi frumuseţea sufletului şi originalitatea personalităţii, pentru asta e nevoie de incomparabil mai multă independenţă şi libertate decât au parte femeile noastre şi cu atât mai mult domnişoarele şi în orice caz de mai multă experinţă.

Dostoievski în Jucătorul (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestrea de reprezentări religioase cuprinde nu numai transfigurări de dorinţe, ci şi importante reminiscenţe istorice. Ce incomparabil prisos de forţă trebuie să-i fi conferit religiei această conlucrare dintre trecut şi viitor! Dar poate că, printr-o analogie, ne vom lumina calea spre o altă înţelegere a fenomenului. Nu este bine să transplantezi noţiuni departe de solul în care ele au crescut, dar se cere să dăm expresie concordanţei pe care am descoperit-o.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisindu-ţi singurătatea în revelaţia autoizolării, îţi dă o senzaţie precisă: ştiind că viaţa nu-şi vede pământul de sub tălpi în fuga ei nesăţioasă prin labirintele timpului, iubirea este purificarea concretă care porneşte din rădăcinile sufletului. Pasărea îmblânzitoare de clipe din interiorul tău are nevoie de un zbor împlinit către pasiune şi gratitudine, dureros de frumoase. Efectul este incomparabil. Dincolo de bazele spiritualităţii tale capeţi o stare de spirit nouă, esenţială.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care iubesc copiii pentru copii, dincolo de legătura de sânge, dovedesc încă în sufletul lor afinităţi cu raiul; şi pe acest fond de bunătate nativă s-ar putea clădi încă din această viaţă începutul paradisului ceresc. Scriitorul de geniu, care a dat în artă expresia cea mai înaltă acestei idei, e Dostoievski. Dacă în natura genialităţii se păstrează ceva din puritatea copilăriei, arta lui Dostoievski e incomparabil mai mult decât această afinitate firească. Din ea se ridică viziunea măreaţă a unei lumi noi, rezidită din sfinţenia copilăriei.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleg acum de ce marele farmec al vieţii intelectuale - viaţa devotată erudiţiei, cercetărilor ştiinţifice, filosofiei, esteticii, criticii - constă în uşurinţa ei. E substituirea unor simple scheme intelectuale cu complexitatea realităţii; o substituire a morţii calme şi oficiale cu frământatele clipe ale vieţii. E incomparabil mai uşor să ştii multe, să spunem, în domeniul istoriei artei şi să ai cele mai profunde idei asupra metafizicii şi sociologiei, decât să cunoşti personal şi intuitiv amănunte despre cei din jurul tău, să ai legături mulţumitoare cu iubitele şi prietenii tăi, cu nevasta şi copiii tăi. Viaţa e mult mai grea decât limba sanscrită, chimia sau ştiinţele economice.

Aldous Huxley în Punct contrapunct, XXVI (1928)
Adăugat de Denisa V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin analogie cu pictorii impresionişti care au dezvoltat noi teorii despre lumină şi culoare, Debussy a făcut acelaşi lucru în muzică. La fel ca şi pictorii impresionişti sau poeţii simbolişti, a încercat să surprindă o impresie sau o stare sufletească trecătoare, şi-a propus să sesizeze exact esenţa unui gând cu cât mai multă economie. Era incomparabil mai puţin interesat de forma clasică decât de sensibilitate. A fost de la bun început mai întâi un băiat, apoi un bărbat sensibil. Încă din anii copilăriei, avea gusturi aristocratice. La vestita patiserie Bourbonneaux, prietenii lui se delectau cu bomboanele cele mai ieftine, cele din care puteau cumpăra cât mai multe pentru câteva centime. Debussy alegea un sandviş mic, sau o mică "timbale aux macaronis" (macaroane în aluat), sau altă specialitate delicată de patiserie. Mai târziu, gusturile lui au rămas la fel de rafinate. Îi plăcea să se înconjure cu tipărituri şi cărţi fine. Era un gurmand cu un apetit considerabil pentru caviar. Se îmbrăca aproape ca un dandy, alegându-şi cu grijă cravata, pălăria cu boruri largi. Ştia exact ce doreşte de la viaţă şi a luat ce a vrut de la ea, ignorând restul.

Harold C. Schonberg în Vieţile marilor compozitori (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!