gastronomie

Thomas Fairchild (citeşte cu voce tare o scrisoare de la Sabrina): "S-a înscris la şcoala de gastronomie la un curs de făcut soufflé-uri şi i-a plăcut atât de mult de mine încât a rămas şi la cel despre peşte."

replică din filmul artistic Sabrina, după Samuel A. Taylor (9 septembrie 1954)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charles: Şi de ce, mă rog, ar trebui să mă abonez la un ziar publicat de cineva cu intelectul unui pantof?
Klinger: Domnule maior, trebuie să fii destul de deştept ca să-ţi dai seama că eşti un idiot şi acesta e motivul pentru care am angajat experţi în domeniu.
Charles: Klinger, nu am absolut nimic de făcut, iar tu mă întrerupi din asta.
Klinger: Dar, domnule, vorbesc despre experţi de încredere. Doamna maior Houlihan se ocupă de partea de frumuseţe. Eu însumi am o rubrică despre cum să fii pe val la barbut. Şi apoi, mai e şi Igor cu rubrica lui de gătit pentru cunoscători.
Charles: A cui rubrică de gătit pentru cunoscători?
Klinger: A lui Igor, Igor Straminsky.
Charles: Căscăundul ăla cu ochii ca mărgelele scrie o rubrică despre gătit pentru cunoscători?
Klinger: Nimeni nu ştie mai multe despre chestii din astea decât Igor.
Charles: Lucrezia Borgia ştie mai multe. Un cititor mai naiv ar putea crede că din reţetele lui Igor chiar rezultă mâncare.
Klinger: Înţeleg ce vreţi să spuneţi. Dar cine altcineva ar fi oare capabil să ţină rubrica de gastronomie?
Charles: Cretin miop ce eşti, eu aş putea.
Klinger: Ce aţi putea?
Charles: Să ţin rubrica de gastronomie.
Klinger: Dumneavoastră? Domnule maior, sunt flatat, dar este prea târziu, Igor ar fi distrus.
Charles: Distruge-l! Vei avea recunoştinţa eternă a tuturor oamenilor care mănâncă.
Klinger: Ei bine, în acest caz, domnule maior, bine aţi venit la conducerea navei. Şi pentru că sunteţi membru al departamentului nostru editorial sunt autorizat să vă ofer un tarif special de abonare: cinci dolari pe lună sau şaptezecişicinci de dolari pe an.
Charles (râzând): Canalie ce eşti. Dacă ai impresia că o să mă apuc să scriu o rubrică şi că o să te şi plătesc ca să fac asta, înseamnă că eşti mai prost decât pari, ceea ce înceţoşează mintea.
Klinger: Asta înseamnă că nu mai ţineţi rubrica?
Charles: Bineînţeles.
Klinger: Ei, poate că e mai bine aşa. Oricum, Igor deja a predat prima lui reţetă: Budincă de scoici à la Boston.

[...] Citeşte tot

replici din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Nu se poate! Tu?! Să găteşti pentru noi?
Lucian: Cu mâinile mele.
Lia: Nu-mi vine să cred.
Lucian: De ce? Găseşti ceva rău în asta?
Lia: Nu, doar că... Nu mi te pot imagina pe post de bucătar. Nu ţi se potriveşte. Eşti matematician, un om inteligent, nicidecum un bucătar.
Lucian: Ai cumva impresia că un matematician n-ar şti să gătească, sau că un bucătar n-ar putea fi inteligent?
Lia: N-am zis aşa ceva, dar... E ciudat! Ne aflăm la finele secolului XXI, într-o navă spaţială, într-o misiune spaţială, iar tocmai tu, comandantul misiunii, să găteşti... Pare straniu. Oamenii nu mai gătesc de mult singuri, nici măcar pe Terra. Pentru asta există roboţi şi alte maşinării inventate în scopul ăsta.
Lucian: Ştii ceva? Oamenii au greşit enorm procedând astfel, pentru că au uitat încet-încet plăcerea de a găti, arta de a-ţi pregăti singur bucatele... E ceva grozav, mai presus de orice invenţie sau cucerire a ştiinţei. E foarte plăcut. Se numeşte gastronomie. Sau artă culinară. E o denumire deosebită. Iar mie-mi place să mă ocup de aşa ceva.
Lia: Ciudate plăceri mai ai şi tu.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!