energic

Nu vreau să te am

(poezie pe cheia găurii)

nu vreau să te am
să umplu părţie din mine lipsite
de avuţie

vreau să fiu avut de unul singur

vreau să fiu atât de destul mie
atât de energic încât
aş putea electriza strălumina
un oraş întreg

şi abia atunci
vreau să te am alături

şi tot oraşul va fi casa noastră
de nebuni

si o să-i dăm foc să ardă

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colecţionarul de trofee

"Trofeu" Fortuna să îţi deie,
Duci totuşi un război acerb
El poate fi un corn de cerb,
Precum şi-o fustă de femeie
Şi nenea Mişu vrea crâmpeie,
De cerb, mistreţ, ori urs superb,
Energic e precum un verb,
Se simte-mpins ca de-o scânteie.
Coclauri fără de-ncetare,
A tot bătut prin toată glia,
Colecţie de coarne are
Ce îi justifică mândria
Trofeul însă, cel mai mare,
E cel ce i l-a dat soţia!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet expresiv

trăiesc străfulgerarea voluptoasă
a dragostei cuprinsă de vibraţii
timpul devine extaz mă apasă
cu o pasiune cu bizare senzaţii.

misterul muzical care zace în mine
s-a trezit la viaţă, exultă energic
eternitatea de azur ia forme divine
adună secundele în universul magic.

melodioase ondulaţii aruncă reflexii
albastre ca marea când e liniştită
destramă tristeţea şi sumbre depresii.

prieteni mă-nconjoară şi mă simt iubită
răspândindu-mă în lume romantice expresii
sunt suflet exprimabil de ceruri păzită.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet de Copil

Mă trezesc adesea c-un gând,
Cu o melancolie sufletească.
Mi-aduc aminte că eram mic şi blând,
Într-o copilărie autentic românească.

Îmi plăceau dulciurile ca şi acum,
Şi tare mult îmi mai plăcea viaţa.
Acum că-s mare vreau doar să spun,
Că suntem copii dacă iubim dimineaţa.

Eram energic şi încă sunt şi acum,
Zburdam, făceam mişcare zi de zi.
Acum tot ceea ce vreau să spun,
Zâmbind, vom fi copii în fiecare zi.

E duminică azi, şi întâi iunie,
Această poezie e pentru toţi.
Indiferent de rasă şi etnie,
Bunici, părinţi, copii şi nepoţi.

poezie de Ovidiu Kerekes (1 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care tace

Acesta este el.
Se întâmplă.
Mutism,
aşa numesc învăţaţii
pierderea instantanee a capacităţii de a vorbi.
De la o zi la alta,
braţele i-au căzut, inerte, de-a lungul trupului,
gura i s-a transformat într-o linie dreaptă,
şi de atunci nu a mai scos nici un cuvânt,
nici un suspin
şi nici un oftat.
În loc de zâmbet – asta şi numai în situaţii excepţionale –
un rânjet mut,
un plâns fără lacrimi.
Nu vorbeşte nici măcar în vis.
Îşi trece vremea pe lângă ceilalţi,
îţi sare în ochi
ca o sperietoare sau ca o ameninţare.
Cauza nu este cunoscută.
Doctorii preferă să nu insiste.

[...] Citeşte tot

poezie de Petr Hruska
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat!

Hristos a înviat!
Şi liliecii temerii ni i-a îndepărtat,
Zâmbetul de zahăr pe chip
Instant ni l-a redat!

Cu iasomiile păcii şi trandafirii roşii ai speranţei
Inima ne-a împodobit,
Iar în aer se simte pregnant
Al biruinţei parfum deosebit!

Primăvara a venit cu un mesaj
În istoria umanităţii nemaipomenit:
"Paşte fericit şi minunat!
Hristos a înviat!".

Cel ce crede cu adevărat să fie
Din neam în neam binecuvântat!
Păcatele oamenilor cu sângele Său le-a spălat Oferind acces nelimitat
La Harul Său îmbelşugat!

[...] Citeşte tot

poezie de Michelle Rosenberg (8 aprilie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de lebădă - parodie după poezia "Sandviş cu iubire" de Violetta Petre

M-ai invitat să bem cafeaua în vastul tău apartament,
Deşi mai faci istericale, pe o sofa m- aşez decent.
Un sandviş era mult mai bine, dacă scoteai din frigider,
Că n-am mâncat de-o săptămână, şi sunt pe punctul să disper!

Ţi-e vorba plină de dulceaţă şi pieptu-ţi saltă-n mod frenetic,
În tine e-un şuvoi de miere, dar ce folos, sunt diabetic,
Subit c-un procedeu de judo, m-ai răsturnat pe-un recamier
Şi până să îmi vin în fire, mă văd sub tine, prizonier!

N-am aer, pulsul simt că-mi creşte, şi alte cele-n mod energic,
Parfumul tău îmi intră-n nară, dar din păcate sunt alergic,
Mă paşte o tahicardie, mai rău, o insuficienţă,
Căldura ta-i izvor de febră, dar şi de crize de demenţă,

Dar în final, în focul luptei, ce-opune-un înger şi un drac,
Găsim ciudată armonie, între o vie şi-un arac!

parodie de Valentin David, după Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epistolă aproapelui meu

Cuvintele-mi ascund o dramă care,
Atât m-a mutilat, de-am adormit...
N-am vrut să-mi mai văd sufletul cum moare,
Din mult prea multă viaţă ce-a simţit.

M-ascultă numai noaptea cum mă scriu,
Iar luna îmi zâmbeşte ca o fecioară...
Ce mult am plâns, nici eu nu mai ştiu,
Şi nici n-aş vrea, căci aş fi amară.

Melodii din mine ies necontenit,
Şi mă sorb aievea şoaptele nebune...
Trăiesc şi energic, dar şi amorţit,
În bataia vieţii fără prinţi şi zâne.

Mileniul cântă vocea-mi care nu mai tace,
Şi nici măcar nu mă aud...
Încă mă vezi mică şi tare îţi mai place,
Dar, ochii mei vorbesc despre azur.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul

CUVÂNTUL

"La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu,
şi Dumnezeu era Cuvântul". (Sfânta Evanghelie dupa Ioan)

Cuvântul este gând care a fost rostit,
iar gândul exprimat devine mai energic,
când din plămada lui mentală şi-a croit
veşmânt sonor vibrând cu altele stigmergic.
Prin magice vibraţii ele ne transmit
tumultul sentimentelor ce ne frământă
în câmpul existenţial nemărginit
clădit prin truda grea a celor ce cuvântă.

Şi exprimând cuvintele redefineşti
o atitudine prin care se consacră
avutul moştenit prin genele fireşti,
curgând necontenit prin tine ca o apă.
Iar mintea, reclădită-n spaţiul cerebral,
prin gândurile exprimate se transformă

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjuraţia

băiatul păzeşte intrarea principală
cu o puşcă şi radiază de fericire
arma îi dă o putere fantastică
se uita
se uita
atent la tot ce mişcă
banii sunt băgaţi în sac
directorul are o cravată denman & goddard
sacoul lui gri deschis
nu poate să aibă decât o despicătură
la spate
e lat în umeri şi înalt
pieptul mare îi dădea un aer distins
braţele groase impresionau pe oricine
bătrânul ţinea în dreapta un pistol
glock 19 sărăcuţ pentru pretenţiile
celorlalţi membri din bandă
ochii lui străluceau ciudat
avea un chip energic
aduna sacii plini cu titluri de stat

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!