deliberat

Asepsie

disperat
un ţânţar
deliberat
m-a pişcat în mai multe locuri
pe unde m-ai sărutat
încifrat
cu un aer înţepat
şi nici măcar nu ştiu
dacă avea acul
sterilizat

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai caut

Mai caut cu patos
În mine eternul
Tot mai insistent
Pe teme eterogene
Tot mai concludent
Urmând trasee lirice
Provoc deliberat
Situaţii delirante
Până la răscruci de stihuri
Pe drumuri intuitive
Alături de inspiraţie
În conjunctură de idei
Spre înălţimi emergente
Prin spatii endemice
Până departe în galaxii
Să nu se spună cumva
Mai caută şi pe dincolo.

poezie de David Boia (27 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provocaţi deliberat
un poem dezactivat
în situaţii delirante
de imbecilităţi extravagante.

Universul

De-ar fi făcut din piatră
Universul se dilată
De-ar fi făcut din granit
Ar creşte la nesfârşit
Chiar de-ar fi de platină
Ar creşte după datină
Şi de-ar fi clădit din stâncă
El se mai dilată încă
Cumpătat, deliberat
El creşte accelerat
Urmărind acelaşi trend
Să-i fie cu happy-end.

poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lostriţe în diluvii

Înainte de a se odihni
Dumnezeu a deliberat:
Lostriţa va urca muntele
Muntele va ascunde jivinele
Jivinele vor privi soarele
Soarele se va întuneca...
Apele vor creşte în diluviu
Va dispărea noţiunea de fluviu
Nevoie nu va mai fi de sabie
Apele vor legăna o corabie,
Iar NOE, alesul năier
Va arunca o ancoră-n cer
O alta în vârful de munte
Între ele dumnezeiasca punte...
Vor înota sub a corabiei chilă
Iuţi lostriţe ce pururi se-nchină.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde

Da de unde scot
Eu deliberat
Cele patruzeci şi patru
De însemnări
Cumulative şi persistente
Ca să asigur permanenţa
Motivată de stăruinţă
Din cuvine asezonate
Şi gândul devine stringent
Şi astea-s aici
Numai un minim
Imaginar dar şi viral
Mă înfioră iarăşi
Gândul persistent
De a multiplica
Acel minim proteic
Până devine maxim
Benevol dar viabil
Sub presiunea
Egoului dezlănţuit

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (23 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din aer

din aer se adună vibraţii rămase pe frunze
mâine mă voi surprinde între două lumi
cu palmele îngheţate
metal pe vorbe
într-o zi peticită cu lumină oarbă

cuvintele deliberat uitate
vor aştepta să se răstoarne regulile
totul să devină aproape
cu teii căzuţi peste umbrele lor
şi tu cu o inimă mare ca o ploaie de lavă
obosiţi de haos
locuind altfel în braţele tale

nu ne vom spune nimic
voi plonja în târziul inutil
într-o libertate
în propria mea fugă spre roşu

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cuantic

Suntem enigme stranii
Şi noi ca şi universul
Materie plus spirit
Arhetipuri care ne animăm
Reciproc sau diferenţiat
Din aceeaşi materie ca gândul
Ca şi sentimentele ca şi emoţii le
Ca şi trăirile ca şi simţirile
Materie De natură variabilă
Care se tot divide
Şi se schimbă şi se primeneşte
Până se divulgă şi se relevă
Şi se transcrie marcă de marcă
Într-un spaţiu lapidar infim
În energie condensată
De aceea aşa zisa materie
Se poate controla
Prin forţa raţiuni
În mod deliberat
Doar de către cei cu vocaţie.

poezie de David Boia (11 octombrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem alambicat

Poemul se născuse gradual
Din perspectiva unui ţel emotiv
Ca o incantaţie memorabilă
Infatuat cu subiect eterogen
Poemul nu era doar imaginar
Avea o rezoluţie de anvergură
Şi prindea forme idilice
Cu tentacule ingenioase
La fiecare escapadă
El creştea ca un balon multiplu
Încărcat cu oxigen
Capabil să menţină viaţa
Pe o întreagă planetă
Partea bună ieşea în evidenţă
Ca un lob excesiv
De fapt nu avea părţi rele
Aşa că toţi lobi erau buni
Acum ei fac lobby deliberat.

poezie de David Boia (29 august 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ares flutură stindardul

De ce voi State vă doriţi puterea?
Aţi vrea să pârjoliţi cumva pământul?
Pe limbă vreţi a sugruma cuvântul
Şi-n suflet să ne intre doar durerea?

Dar nu va asculta nici Domnul Sfântul
Să vă ajute a-mplini voi vrerea!
Vă va întuneca subit vederea
Tăindu-vă deliberat avântul!

Cu demonii ne vom lupta şi-n astre
Ca-n lumea noastră pacea să învingă
Şi-n apa din oceanele albastre
Războinice porniri azi să se stingă!

Când Ares îşi va flutura stindardul,
Irene îi va pune-n faţă gardul!

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu voal

S-ar crede frecvent
Tu trăieşti în spate
În spatele propriei frumuseţi
În subsidiar acolo
Tu te situezi mereu
Dar numai transparent
În umbra frumuseţii tale
Care se impune mereu
Asta numai în aparenţă
Căci tu eşti cea scoasă
Permanent în faţă
Din ipostaze veritabile
Enigmatică în toată splendoarea
Superbă in mod deliberat
Tu treci ideatică în prim plan
De fapt mai mult decât ideatică
Prin viziuni febrile
În mod senzaţional
Senzorial şi strălucitor
Căci nu poţi fi eclipsată

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (10 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!