Poezii despre dafin
Rezultate pentru dafin în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Alamă
veioza din lemn
și brățările galaxy
culoarea se deschide
într-un model structurat
caut un remediu
pentru cei loviti
/nu toți învingătorii
ajung acasă/
îmi acopăr ochii
cu foi de dafin
/preotese tinere
mă păzesc/
reciclez alamă
sfârșitul poate fi
la început
[...] Citește tot
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rețetă
Pui la fiert, bine spălate,
Niște pulpe dezosate,
Cu puțin praf de Vegeta
Și iei spuma cu paleta.
Mai adaugi sare fină,
Două linguri de făină,
Piper negru, boia iute,
Foi de dafin (nu prea multe).
Mai apoi se pregătește
Usturoiul (se zdrobește)
Și, ca să termini cu toate,
Pui și pasta de tomate.
Lași la foc să scadă sosul,
Mai amesteci, simți mirosul,
Pui deasupra pătrunjelul
Și e gata ostropelul.
poezie de Octavian Cocoș (13 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
în jurul oalei
stă artistul care face focul mare
adaugă o undă de îndoială
lângă bucățile de carne tăiate
cu sensibilitate și rafinament
foaia de dafin căzută recent
din cunună eu fac o ciorbă bună
duc lingura la gură și mâna
tremură puțin cât să-i plângeți
pe cei celebri și contemporani
oala e pe loc repaos în focul
ce pare stins pe la colțuri
lingura de lemn învârte opera
și-un fir de iarbă se strecoară
alături de mărarul tăiat de fierul
ce-l întâlnește-n cale de o vreme
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am pus toamnă la borcan
Mi-am pus toamnă la borcan,
Cât să am pentru un an;
Cu aromă de gutuie,
Ca în minte să-mi rămâie,
Măcar până-n primăvară,
Cât o să stea în cămară.
Zeama de la două pere,
Plus semințe de capere,-
De la struguri șase boabe
Furate de pe tarabe.
O lingură de piper,
Ca să treacă peste ger
Și-alte mere ionatane
În obraz mai roșcovane,-
Două frunze de dafin,
Trei stropi oțețiți de vin,
Iar în loc de conservant
Un praf de ardei picant,
Doi caței de usturoi,
Să-i sperie pe moroi.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn Demetrei
Sărută merele grădinii, Demeter, tu, recoltei doamnă,
De le săruți, înfiorate s-or înroși vestind a toamnă,
Și vinul va plesni din struguri și via scoate-va lăstari,
Când c-un mănunchi de spice-n brațe din lan de aur o s-apari.
Sub pasul tău voi pune-n cale doar plante scumpe și alese,
Undiri de dafin și zorele un verde labirint vor țese,
Pe tron de flori și stuf și creangă, divină te voi așeza
Și roade dulci, împurpurate din mâna mea le vei gusta.
La umbra lin șopotitoare a domului împodobit,
Mă voi culca apoi în poala-ți, de munca verii ostenit.
Nevrednic ție, ars de soare, mă vei iubi ca rob al tău?
Sărută merele grădinii, sărută trist sufletul meu.
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc mai multe
nimfe și muritoare fără noimă
trag ayahuasca când îl văd
pe peneu ce ispravă a făcut
trec pe cerul senin
în carul meu regal
o caut pe daphene înainte să fie trans
formată în dafin din care-mi fac
cunună de pus pe cap
sărut copacul rece
după ce-am pierdut-o mă gândesc
să iubesc o vedetă de la hollywood
mă plimb pe boltă
dincolo de orizont la mare distanță
de întreaga lume călăresc
un harley davidson
ce seamănă cu o pasăre de pradă
în desagă am lira și arcul
vânez pentru că sunt măreț
aud sunetul unei melodii
e ceva psihedelic
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Farmecul ciudat al verii trecute
Farmecul ciudat al verii trecute,
Când femeia felină mă legăna în plasa ei
Și eu adormeam ca într-un hamac, și îi visam
Picioarele lungi, mătăsoase.
Farmecul ciudat al verii trecute,
Când femeia mă înfășura
În părul ei care mirosea a rozmarin, a miere,
A dafin și a scorțișoară. Dacă pot spune
Că am fost fericit e pentru că am trăit această vară,
Urcam drumul în serpentine până la marginea unei păduri
Și ne așezam în iarbă. Îmi ținea capul în poală
Și îmi cânta un refren pe care îl știu din copilărie.
Avea o blândețe nesfârșită, îmi atingea pleoapele,
Mă mușca de colțul urechii. Îi simțeam picioarele,
Îi simțeam pubisul; auzeam sângele
Cum șuiera în coapsele ei, ca o arteziană în carne.
Simt și azi farmecul ciudat al verii aceleia,
Femeia mă legăna și aveam senzația că mă nasc din nou,
Că aș putea să încep o viață nouă.
poezie de Mircea Florin Șandru din Ca silabele unui mare pian (2011)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Româncuța și mirodeniile
Domnișoara Scorțișoara
A plecat la Timișoara
Să fie cu verișoara,
Domnișoara Cuișoara.
Cum stau ele la taclale,
Hopa țopa, trei sarmale,
Căinându-l pe Piper,
Că e singur și stingher
Și îmi zic, de nu mă supăr,
Să pun boabe de Ienupăr,
Mai ales la tocături,
Pentru rafinate guri;
Eu cu gândul tot la vară,
La aroma de Nucșoară,
Sparg și frec, apoi, un ou
Și-l amestec în șodou,
Dar Vanilia din păstaie
Zice că nu face baie,
Ea, în lapte degresat,
Caut Anason stelat,
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regatul legumelor
Dumnezeu ne-a dat în dar,
Pentru hrană, cu-al său har,
Fel și feluri de legume
Ce-s produse azi în lume.
Foarte multe-s, nu zic ba,
Și-o să le grupez așa:
Grupa de solanacee,
Cea de cucurbitacee,
Grupa de rădăcinoase
Și cea de leguminoase,
Grupele mari de verdețuri
Și-aromatice ‒ finețuri,
Grupa de condimentare ‒
Ce-s grozave în mâncare ‒,
Apoi cele de vărzoase,
De ciuperci și de bulboase,
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (10 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire, Eu
acesta este palatul meu
îl ofer tuturor cu inima
atârnând la gât ca o limbă de clopot
pe care mulți îl aud și puțini îl pot pipăi
sunetele curg în basso continuo
prin grădinile mele interioare
prin crăpăturile de baraj și fântânile arteziene
departe de vuietul narcisist al lumii
te ascund în camera cu fluturi
în care nu intră soarele
te mănânc singură
un tort cu trei etaje
fără linguriță fără milă fără oglinzi
dă-te cu pudră pune-ți cerceii și hai
să tragem cu pușca în cer
îmi spun vocile când tu deschizi ochii
să ne jucăm cu iepuri și homari
apoi cu lămâi tupeu și frunză de dafin
[...] Citește tot
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >