Toate rezultatele despre covor de flori
Vezi și subiectul flori, pentru mai multe rezultate tematice.
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru covor de flori în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
- covor de flori
- Un covor de flori este un poem în culori pe care-l scrie pământul.
definiție aforistică de George Budoi din Aforisme (2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Flori
Covor de flori parfumate,
Toate frumos colorate,
Sporesc farmecul naturii,
Lângă verdele pădurii.
........................
Flori de măr, flori de cais,
Flori de viață, flori de vis.
poezie de Dumitru Delcă (7 aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Galbenă pansea
din stele care au căzut
eu cu cerneală am făcut
covor de flori albastru pur
tivit cu verde imprejur.
si dacă in cerneala mea
a picurat si lacrima
eu din covor aleg un vers
ca pe o floare-l dăruiesc
cerneala mi s-a terminat
povestea eu am incheiat.
din cer va mai cădea o stea
si steaua-i galbenă pansea!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
într-o dimineață sau poate într-o noapte
printre atingeri, cuvinte, șoapte, suspine
voi așterne în privirea ta un covor fermecat de iubire
îți voi prinde în păr
cu drag, de drag,
flori de iubire, flori pentru tine
flori de liliac primăvara
vara, roșii trandafiri
toamna, galbene crizanteme
steluțe de gheață iarna
cât de frumoasă ești astă seară, femeie...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise
Vremea toarce a mele vise,
De pe caierul vieții,
Împletind doruri aprinse,
În razele dimineții.
Pe un fus ea le adună,
Poate-o țese-un câmp cu flori,
Unde viața e mai bună
Și zâmbești adeseori.
Unde dragostea-i stăpână,
Vântu-i dulce adiere,
Ce în soaptă vrea să-ți spună
"Te iubesc"... ca mângâiere.
Și mai țese un izvor,
Ce în râu cu apă rece,
Pe a florilor covor,
Cu sclipiri de argint va trece.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Lihăt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pură! Dezbracă-ți sufletul de trup, apoi așează-l precum un covor de flori la picioarele iubitei tale!
Viorel Muha (octombrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
"Preșul" de Ion Băieșu
De departe, sub decor:
Nu e preș, ci e covor.
Te apropii de cortină:
Nu-i covor, ci rogojină!
epigramă de Vasile Tacu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Covorul magic de cărți
dedicat Melaniei Cuc
poetul își puse cărțile
scrise, chiar de el, la picioare;
împreună formau un covor
pregătit, prin lume, să zboare.
apoi le spuse și celorlalți:
-veniți, e un covor fermecat,
dacă știți pe de rost un poem,
va va duce spre locul visat.
ceilalți au venit, dar tăceau,
privind spre covor cu regrete,
nu știau nici măcar un cuvânt
chiar de-aveau mobil și... tablete.
iar câțiva, de frustrare-au călcat
pe covor, ștergându-și pantofii;
nu aveau nevoie de pilde,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea (10 aprilie 2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
În sfârșit, s-a găsit un om deștept, mă refer la com. 14, care vrea să împace lupul, capra și varza. [...] | Citește tot comentariul
8 Martie
O zi simbol în viața voastră,
Un început de primăvară.
În loc de flori vă pun în glastră,
Un sărut, o floare rară.
Din cer lumina se coboară
Și așterne pe pământ,
Covor de flori de primăvară,
Fără adieri de vânt.
Cer senin vă fie fața,
Zâmbetul măr înflorit.
Mamă, "Bună dimineața!"
Voi sunteți soare răsărit.
Odată cu primăvara
Vise multe să-împliniți!
Copiii vă sunt comoara
Pentru ei, voi să trăiți.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prizonieri ai depărtării
Privesc cum roua dimineții
se transformă
în flori de crin,
elixirul vieții
din roșul macilor
se revarsă peste dorul nostru,
lacrimi vărsate
în marea uitării
împrăștiate de vânt
sunt pietre poleite de argint,
fulgii de păpădie
se aștern ca un covor alb
de lumină,
acoperind pământul
dorul tău deapănă firul
smerit al timpului
o adiere rece
și îngândurată
ne trezește din rătăcire
suntem prizionierii depărtării
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >