Toate rezultatele despre copaci
Există articole în Blog despre copaci.
Există discuții în Forum despre copaci.
Vezi și subiectul copaci, pentru mai multe rezultate tematice.
Rezultate pentru copaci în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
Reciclare
Să tai copaci pentru hârtie
Zău că te-apucă mii de draci
Când mult mai simplu e, se știe
S-aduni hârtii dintre copaci.
epigramă de Gheorghe Burdușel
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soluție darwinistă
Frați șoferi, nu fiți stângaci,
Nu dați în copaci ca proștii!
N-ați aflat că în copaci
Au trăit strămoșii voștri?
epigramă de Gheorghe Grosu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copaci azilanți
Am rămas doi copaci lângă drum,
Ne mai cad niște crengi compromise,
Se pornesc toporari de pe-acum
Să doboare păduri fără vise.
Am rămas fără muguri pe ram
Dinainte să moară copacii,
Și-am ajuns mai uscați cum eram,
Și acum ne fac vreascuri săracii.
Suntem niște copaci azilanți
Din pădurile lumii rămase,
Și am ars printre munți emigranți
Și-n tăcutele focuri din case.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel în așteptarea toamnei
Pălește frunza din copaci,
Iar câte una s-a sfrijit
Și nu mai sunt holde cu maci
Pe șesu-ntins și însorit.
Gustar deodată s-a ivit,
Păstăi crapate pe araci,
Pălește frunza din copaci
Și câte una s-a sfrijit.
Eu, am un of nemărginit
Că nu avem ce pune-n saci
Din plaiul nostru pustiit,
Țăranii noștri sunt săraci.
Pălește frunza din copaci
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copaci fără pădure
in povestea copacilor goi
scârtâind într-o singură ușă
este vorba de noi amandoi
este vorba de foc si cenușa
doi copaci fără frunze pe drum
după cum ii privește înaltul
doi copaci prin sărutul de scrum
aplecându-se unul spre altul
nu mai suntem decât doi copaci
vor veni taietori să ne tundă
vor lua crengi toti copiii săraci
pentru flacăra lor muribundă
si chiar dacă mă vei mai iubi
peste crivățul iernii ce vine
fără brațe cu ochii pustii
n-am să am ce întinde spre tine
[...] Citește tot
cântec interpretat de Tatiana Stepa, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copaci necunoscuți
Nici nu știu ce fel de copaci sunt
Dar înfloresc și cu mireasma-ncântă
Cum pot să se ridice din împietrit pământ
Când vântul și marea mereu îi înfruntă?
Că se ridică - aș mai putea-nțelege -
Dar florile minune de unde le luară?
E drept - pe țărm e primăvară-n lege,
Dar, totuși, treaba asta nu-i ușoară.
poezie celebră de Antoni Slonimski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Auzeam undeva, prin aproiere, susurul râului, dar între mine și apă se întindea un desiș de copaci și de mărăcini. Îmi croisem drum într-acolo până la un punct care ieșea din câmpul vizual al prietenilor mei, când sub unul din copaci am observat o masă informă și roșcată ghemuită printre rădăcini.
Arthur Conan Doyle în O lume dispărută
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara copacilor
în țara aceea ascunsă
nu existau drumuri
existau doar copaci
de bună seamă
nu știau să vorbească
însă foșneau poetic
deasupra unor oameni
fără topoare
iar
oamenii
(înrădăcinându-se)
deveneau copaci
poezie de Cristian Lisandru din volumul de versuri Fulguiri (20 decembrie 2017)
Adăugat de crislis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi copaci, așa ca noi
Doi copaci, așa ca noi
Și-au împleticit în cer
Brațele cu muguri noi
Priponind flori în eter.
Zorii clipelor răstoarnă
În ochi roadă, stelele,
De le-om scutura în toamnă
Vom umple panerele.
Apoi înțelepți, înalți
Ne-om ascunde în zăpadă
Pe-un schelet de elefant
Adormit într-o livadă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
E un zid intre noi,
sunt copaci pan la nori.
sunt carari ce nu duc
nicaieri.
Ne privim si nu stim
de suntem amandoi
sub cerul imbibat
de ploi.
Cautam in zadar
sa ne strangem de maini.
Rupem ramuri din gard
si strigam:
mai ramai!
Sunt copaci pan la nori,
ne despart si din nou,
ne privim si nu stim
de traim ori murim.
poezie de Mara Bartis
Adăugat de Mara Bartis
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >