Poezii despre confuzie
Rezultate pentru confuzie în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Confuzie valahă
La poarta iadului,
Satan joacă rișca,
Cu îngerii!...
poezie de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confuzie
Ne completam în privire,
Rătăceam prin abis.
M-ai lăsat în neștire,
În viața mea a nins.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (13 mai 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Definitia confuziei
confuzie
ce cuvint mic
dar care-ascunde-n spate un mare inamic..
si oare ce inseamna pe deplin a fi confuz?
a nu sti ce gindesti
sau a nu sti ce auzi??
a fi trecut sau viitor??
sau prezent ratacitor??
nici eu nici foaia nu-ntelege
nici pixu-mi nu mai poate sa dezlege
acest mister nalucitor
ce-mi face viata-mi un decor....
poezie de Elena Scaletchi
Adăugat de Elena Scaletchi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confuzie
La Nuți vine un vampir
-Când ziua se petrece-
În mână ține un clondir
Și n-ar mai vrea să plece.
-Hai, spune-mi iute, cum ai vrea
S-o facem astă seară?
-Mai repede, iubita mea,
Căci setea mă doboară.
Și se-ntreba el că de ce
Ea caută să-l sece?
Luceafăr a crezut că e:
"Nemuritor si rece".
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confuzie
La un spital, spre consultare,
Venise un flăcău frumos,
Și deprimat, puțin sfios,
Se văicărea c-o are mare
Monica cea devoratoare
De sex, a încercat folos
Să tragă, ea neîndoios,
Vru lămuriri suplimentare
Și a cuprins-o frenezia,
Trei sute când află-ntr-o doară
C-o are; însă veselia
Făcu flăcăul să îi "moară":
- De când duduie, glicemia,
În milimetri se măsoară?
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupul meu ( un poem fado)
În lipsa ta
trupul meu
este o navă fără nici un loc de refugiu
confuzie de valuri pe o mare moartă
Trupul tău
este un deșert
fără atingerea degetelor mele
pe pielea ta
Ochii tăi
își amintesc că odată m-au adorat
ei sunt țărmuri de pe care
nu mai pot privi în tine
poezie de Beatriz da Conceiçăo, 1939 - 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu încetezi să te comporți în felul ăsta
Mă obișnuisem să trăiesc
Într-o căsuță înghesuit de confuzie
Și de tristețe.
Apoi, am întîlnit un Prieten
Și am început să mă cherchelesc
Și să cânt toată
Noaptea.
Confuzia și Tristețea
Au început să se obrăznicească,
Amenințându-mă cam astfel:
Dacă nu încetezi să te comporți în felul ăsta'
Cu această perpetuă petrecere
Noi
Te părăsim."
poezie clasică de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muntele
Tin locul unei pietre de pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regreatabila confuzie.
Au trecut peste mine
Masini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Si tot felul de picioare.
Am simtit soarele pana la
Si luna
Pe la miezul noptii.
Norii ma apasa cu umbra lor,
De evenimente grele
Si importante
Am facut bataturi.
Si cu toate ca-mi port
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptarea ucide
Așteptarea ucide...
Confuzie irațional folosită.
Relativitatea cuvintelor DA și NU,
Balanța dintre două lumi,
Platforma unor sentimente confuze...
Off, poate că nici măcar ea nu există,
Ci este un timp lăbărțat,
Ca un pulover croșetat
Din ireale secunde.
Poate!
Se v sfârși această incertitudine
În secunda "0" a realității.
Așteptare?! Imaginea distorsionată
A fracțiunii de viață
Despre care nu știm nimic.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Bărbați și femei
ape tulburi
miros de sentimente arse
Paracetamol și Codeină
confuzie, milă, scârbă
toate inundate de-o vinovăție cețoasă
deasupra iubirii zeului suprem
degetele lui sunt în potirul cu fapte bune
ca să-mpărtășească brazii ce mor
Nici un sunet nu umple camera
ecourile trec dincolo de ziduri
până când se sting în eter
iartă-mi nesăbuința, femeie
ascultă-mi neputința
sunt prea tânăr ca să-mi devin...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >