Poezii despre categorie:horror
Rezultate pentru categorie:horror în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Ai rămas
draga mea blondă din
întunericul primejdios
aproape un film horror
cu monștri întruchipați
în laboratorul
minții
care s-a obișnuit să mintă
și să-și creeze propriile
imagini de coșmar
într-o noapte lipsită de culoare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică celor deranjați
Degeaba vă înfuriați
Am lunga listă de blocați
Dovadă că, totuși, există,
Acea categorie tristă:
Nu mă cunosc, dar se-adresează
'Ntr-un limbaj ce nu se postează!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletele încâlcite
printre nouri fire lungi de ploaie
rătăcind pe la hornurile de case
se ridică spre luna mereu galbenă
prea lacomă de povestiri horror
merg sau zboară prin salcâmii
înfloriți până la vară revin
în corpurile lăsate la încărcat acasă
unele se așează-n noroi și sporovăiesc
cu vântul care le strecoară fake-uri
despre libertatea din alt univers
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Horror
Suntem actorii unui film de groază,
Cu toții purtând măști și speriați,
Cu-atenția in permanență trează,
Nici frații nu se recunosc de frați!
O lume virtuală ne înghite,
Ne zbatem, dar nu supraviețuim
Unii trăiesc din aduceri aminte,
Alții nu apucăm să mai trăim.
Ne simțim prinși ca fluturii-ntr-o plasă
De un copil inconștient și rău,
E închisoare ce era "acasă",
Noian de temeri ne aruncă-n hău.
Trimite, Doamne, Tu, o circulară,
Să interzică molima de tot,
Pentru vecie, fă-o să dispară,
Căci robii Tăi, să-ndure, nu mai pot!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-un leu iau
un rest de pastilă să simt
cum mor neasistat astăzi
după ce domol mi-a crescut
inima fără-ncetare ca o filă
de roman cu luciferi și nopți
horror pentru leul devalorizat
țin mult la restul de pastilă
să-l iau cu ceai de plante
desfrânate pe dealuri la soare
nu-mi pasă de leul meu mult
devalorizat pentru un covrig
am un criteriu de sacrificare
a leului care freamătă în mână
întâi identific locul unei farmacii
apoi mă mișc repede spre ușă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
în urma mea
rămân cărările neumblate prin locuri
străine cu umbre crescute din surâs
calc cu gândul deformat după criza
de râs vinovat care ne mai miră
mersul e anevoios prin grijile zilnice
culeg versuri scuturate din copacii
ascunși prin sumbre povești
în urma mea o umbră rămâne desprinsă
dintr-un film horror cu inima cât un purice
mă avânt într-un alt amurg de ciocolată
cu alune și iubire veșnică și stângace
citesc slovele scrise mărunt pentru ochii
obișnuiți cu lacrimile vărsate pe hotar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arde pădurea
amazoniană și fumul se împletește
ca niște liane dintr-un film
horror (!?) - focul este o plantă
carnivoră -
animalele înfricoșate de foșnetul fierbin
te furnică pe șira spinării
copacii se în
clină
frânți de jarul care se a
prinde toată vegetația
ți-ar trebui un ascensor
până la cer
liniște și frig
să poți ieși din infern
o pădure o junglă amazoniană un fluviu
oamenii cară animalele în spate
oamenii ar căra și jungla
s-o salveze s-o adăpostească
în oceanul de liniște
țesutul inflamat trebuie îndepărtat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
și-a retras mâna
pe care o sărutam ne
bun din când în când
pe pântecul hapsân
de iubire abia umblu
prin parcul dendrologic
prind palma ta în podul casei
cu potriviri din literele
decupate dintr-o carte horror
o bat în versuri până stă suspendată
ce te-aș respira până la epuizarea
lacom privindu-te cobor un pic
caut buzele cu mintea
le despic tandru cu limba
dinții tăi mușcă hămesiți
aș călări luna de fericire
raiul e dincolo de balustrada
lustruită cu palmele care te-au mângâiat
refuz să pășesc pe ultima treaptă
care mă duce în abis
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A vrut
să se sinucidă după noaptea
de amor demențial
dar nu avea toate armele la el
și asta îi dădea de gândit
i-a rămas în minte piciorul frumos
buzele aveau gustul sânilor
mici și tari ca două piersici
a ridicat pistolul la tâmplă
de mai multe ori în ziua aceea
nu era ruleta rusească
în butoiaș avea toate cartușele
zâmbetul ei l-a făcut să renunțe
de fiecare dată apărea surâsul
putea să încerce și altceva
cuțitul era un satâr
se vedea într-un film horror
stupid pentru gusturile fine
sau o cianură pentru un surâs
amar și mortal
dar era prea polițist
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două soiuri de oameni
"Sunt două soiuri de oameni", a zis Ka, pe un ton didactic,
"unii nu se îndrăgostesc până nu află
cum mănâncă fata un sandviș,
cum își piaptănă părul,
care-s prostioarele care-o interesează,
de ce e supărată pe tatăl ei,
ce fel de păreri are lumea despre ea.
Al doilea tip de oameni
și eu mă încadrez în această categorie
se îndrăgostesc de o femeie numai dacă știu despre ea mai nimic.
poezie de Orhan Pamuk, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >