calamitate

Calamităţi

De-apare o calamitate
Pe care nu poţi s-o eviţi
Supuşi ai sorţii, chinuiţi,
O suportăm cu demnitate
Că pe-astă lume, strâmbătate,
Dă şi natura, precum ştiţi
La fel "balaurii" cumpliţi
Ce astăzi sunt realitate
Aşa vedem cum, oameni buni,
Apar necazuri în puhoi:
Vulcani cu lavă din genuni,
Tornade ucigaşe, ploi,
Cutremur, viscole, furtuni
Şi deputaţi votaţi de noi.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ministerul Sănătăţii din Guvernul PSD-ist condus de agramata Vasilica Dăncilă: nenumăraţi morţi din cauza unei banale gripe, impostori fără diplomă de medic pe post de medici (ex. parcagiul Matteo Politi, văcarul zidar Costel Sandu) ş.a

Care-i lucrul cel mai trist
Cu Guvernul PSD-ist?
Ministerul Sănătăţii,
Culme-a penibilităţii,
Este o calamitate
Pentru-a noastră sănătate.

pamflet de George Budoi din Medicii şi medicina în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vanitatea

Nesătulă Vanitate,
Tu-mpingi omul la păcate!
Vanitate nesătulă,
Tu eşti demnă doar de hulă.

Nesătulă Vanitate,
Tu eşti o calamitate;
Vanitate nesătulă
Eşti neghioabă şi credulă.

Nesătulă Vanitate,
De te-aş prinde, ce te-aş bate!...
Vanitate nesătulă
Eşti şi proastă, şi fudulă.

poezie de George Budoi din Vanitatea şi Modestia în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (14 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

6 de Cupe (Sonet Tarot)

Trecutul îţi aduce bucurie
Revezi prieteni dragi sau cunoştinţe
Care te-ajută, chiar fără să ştie,
Să îţi îndeplineşti nişte dorinţe.
Şi unele proiecte începute
Acum mult timp şi nefinalizate
Renasc şi sunt de toţi recunoscute,
Dând roade mult dorite peste noapte.
Dar dacă gândul tău se cantonează
Doar în trecut, e o calamitate
Prezentul este timpul ce contează,
Să reînvii trecutul nu se poate.

Ia din trecut doar ce te propulsează,
Iar ce te trage-n jos, abandonează.

sonet de Octavian Cocoş (24 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alt albastru

acesta e un alt albastru,
fără presupuneri paralele,
firul de lumină e la locul lui,
intenţiile tălpilor adevărate.

aici e o plecare dintr-un captiv târziu
spre cealaltă jumătate a luminii
fixată pe neaşteptare, cu aripi de lut,
abandonarea sărutului asimetric,
a firimiturilor de timp
cu scântei paliative pentru pustiu
şi-un alt contur necolorat de zări.

verticala e fără valuri pentru cuvinte;
sunt ieşite din calamitate.
aceeaşi care înfloreşte la infinit
jocul ademenirii cu o frunză
şi secunda aceea întârziată
pe vârful albastrului.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monologul focului

Nu mă atinge
nu am respect pentru lucrurile inflamabile
pentru mine zdreanţa săracului
e totuna cu pânza nepreţuitelor tablouri
Îmi fac datoria
ştiu că vopseaua de ulei arde bine
iar emailul ligheanului se topeşte şi curge
am mulţi adepţi
care mă pot arunca peste ocean
spre a lovi ţinta
Ei mă cred argumentul lor
la licitaţia ideilor
Dar cine se înhăitează cu mine
să afle că nu ştiu să aleg
şi tot ce arde este proprietatea mea
Sunt neam de calamitate
şi astfel Dumnezeu nu am deasupra
Eu sunt focul
Trăiesc într-o provincie mică - Pământul
iar cuibul meu

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul celor fără vină

Când mi-amintesc, durerea lor mă doare
Şi mor cu ei în fiecare zi...
Din tot ce-a fost urât şi va mai fi
Aceasta este maxima oroare.

Căci nu a fost nicicând, calamitate
Care s-aducă morţii-atâta rod...
Urcaţi prea timpuriu pe eşafod,
Copiii-asasinaţi cerşesc dreptate.

La groapa lor comună caut soluţii
Şi-mi pare că privesc un film grotesc...
Nimic mai inuman şi mai prostesc
Decât să faci în pântec execuţii.

Se-afirmă c-am evoluat... Eroare!
Se spune că suntem crestini... Hazliu!...
Cât încă nu-i definitiv târziu,
Desfiinţaţi aceste abatoare!

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martie. Azi

Respir dincolo de aerul lichefiat
într-o tăcere cât o calamitate
şi/nerambursabil/ timpul ne disecă...
Străzile se strâng şi se destind
de fiecare dată
când inima ta lipeşte afişe
despre o dragoste orbitoare
/frate, aici chiar trăiesc oamenii/

De aici suburbiile sufletului
par tot mai strâmte
şi nu este loc pentru echivoc...
Numărul 36 şi cele 55 de zile de carantină
amintesc de luna plină sub care
ai rupt frâna de mână
şi /ai văzut ai văzut/ s-au înălţat zmei
peste iordan

Parcă ne-am întâlnit în martie
şi/ înnebuniţi de sud/

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie de zăpadă

spuneai într-un timp că iubirea-i eternă
trăiam între gheţuri şi-n lumea modernă
dar n-ai mai lăsat nimic să se vadă
din tine, femeie de om de zăpadă

acuma când vine o altă stihie
te caut în mine şi în erezie
pe tine, aceea ce n-a fost să-mi fie
pe niciodată şi pe veşnicie

tu vii înspre mine, ai coapsele albe
şi ninge a tine din florile dalbe
şi cu zăpada ce n-a vrut să-mi vie
în inefabila copilărie

mi-e dor cel mai tare când ninge a tine
ca în calendarele precreştine
şi-n imaculata calamitate
mi-e dor de trecutele noastre păcate

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe orbita vieţii mele

Pe orbita vieţii mele
S-a format UN ROI de STELE,
Quasari, Pulsari, SuperNove
Din sute de mii de slove
Luceferi, Asteroizi,
Ce s-ascund în zori de zi,
Meteori, Meteoriţi,
Cu toţii din NEANT veniţi
Şi NEANTUL eram chiar eu,
Iar el UNIVERSUL meu,
Puţin cam întunecat
Şi greu de a fi penetrat
Numai de CLARVĂZĂTORI
Şi LIBERCUGETĂTORI,
Că ŞTIINŢA şi CREDINŢA
În zadar şi-au dat silinţa
Să pătrundă IDEAL
În NEANTUL UNIVERSAL
Considerat nefiresc
Cât CREIERUL OMENESC

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!