Poezii despre birui
Rezultate pentru birui în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Simt pornirea spre ură
Când gândesc să fac un rău
am o privire crudă și întunecată,
mă las păgubaș
și din lăuntru răsare lumina pe față,
atunci mă birui
capăt alură de învingător.
Simt pornirea spre ură,
e un șarpe veninos
călcat unde-l doare.
În oameni se ascunde necuratul
care te îndeamnă la păcat,
dar pe urme merge și Dumnezeu
ce te cheamă să-i intri sub piele,
ești asemeni lui.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei virtuți
Viața poate fi frumoasă
Și când omul e ateu
Și de Dumnezeu nu-i pasă,
Căci se crede și el zeu.
Însă ca să birui moartea
Trei virtuți sunt de folos
Bunătatea, puritatea
Și credința în Hristos.
Căci ce rost mai are viața
Oricât de frumoasă ar fi
Dacă moartea-ți taie ața
Și în neant te vei topi?
poezie de Octavian Cocoș (3 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate
Voi birui cu Dumnezeu
Ce n-am putut răzbi cu tine
Și lumea cel mai aprig zmeu
Se va-nchina, murind, la mine.
Și cine va trăi, mă-ntrebi?
Nu știu ce să răspund și tac
Pe cap am foarte multe trebi
Și-am treabă, că sunt om sărac.
Da, sunt sărac și voi mai fi
Până voi înțelege, poate
Că n-am nimic și nu pot ști
Ce numai Domnul știe, poate...
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bărbatului hotărât să respecte tradiția de Sf. Mucenici
Nu mă pot pune-n impas,
Patruzeci de păhărele!
Mă dau de al morții ceas
Și le birui eu pe ele!
Chiar de-n urmă am rămas
Și în față văd doar stele,
Nu mă pot pune-n impas,
Patruzeci de păhărele!
Pân' le termin nu mă las,
Nici dacă mă fac surcele!
De sar peste parastas
Și-ajung oale și ulcele,
Nu mă pot pune-n impas!
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
De la o vreme ninge a durere,
Nu mai avem nici lacrimi, nici putere.
Ieșiți voi, morți, spre a intra noi, vii,
Moartea să nu ne poată birui!
Rugați-i voi iertare lui Iisus,
Căci noi nu mai avem nimic de spus.
Aici e-ngenuncheată lumea toată,
Ne plângem morții, singuri, toți odată.
Miroase a tămâie și-a durere.
Aici suntem lipsiți de mângâiere...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt pornirea spre ură
Când gândesc să fac un rău
am o privire crudă și întunecată,
mă las păgubaș
și dinlăuntru răsare lumina pe față,
atunci mă birui
capăt alură de învingător.
Simt pornirea spre ură,
e un șarpe veninos
călcat unde-l doare.
În oameni se ascunde necuratul
care te îndeamnă la păcat,
dar pe urme merge și Dumnezeu
ce te cheamă să-i intri sub piele,
ești asemeni lui.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina lui Hristos
Pentru ca să luăm lumină
În noaptea de Înviere,
Arhanghelul de lumină
Va birui multe himere.
Vom putea lua "Lumină
din Lumină",
vom fi cu,
"Dumnezeu adevărat,
din Dumnezeu adevărat",
și sărbătorile sfintelor Paști,
vor fi înșirate pe un fir de soare.
Ne vom lumina sufletele
cu lumină din lumina credinței,
cu lumină din lumina primăverii.
Numai așa, întreaga viață ne va fi
o primăvară cu soare și cer senin.
Hristos a înviat!
poezie de Dumitru Delcă (5 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea ta
Plutesc pe Marea înspumată,
Pe-o plută ce abia se ține,
Precum iubirea-mi disperată,
Ce te visează doar pe tine...
M-agăț cu brațe vlăguite,
De ude bârne mișcătoare,
Visând la zilele-nsorite,
Când îți voi plânge la picioare,
Iar dinspre-ndepărtate maluri,
De-oi auzi a ta chemare,
Pe dată voi sări în valuri,
Și voi stăbate Marea Mare,
Iar dacă n-oi avea putere,
Să birui Marea nesfârșită,
Rămâne-va trudita-mi vrere,
Să-mi fi mirifică iubită...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O întâlnire ratată
Tu n-ai venit,
Și Timpul a trecut, iar eu am amorțit.
Dar nu atât că tu n-ai apărut,
Cât mai ales că nu ai reușit
Să te înduri, așa cum aș fi vrut,
Să-ți birui nepăsarea în sfârșit,
Și am sperat, însă am fost rănit...
Tu n-ai venit.
Nu mă iubești,
Și doar iubirea te face să slujești.
Eu am știut, nu-i o idee nouă,
Că printre toate faptele divine
Ar fi fost bine ca o oră-două
Să fi venit să te-ntâlnești cu mine,
Un om zdrobit de timp, să-l liniștești...
Nu mă iubești.
poezie de Thomas Hardy, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru tine (Fighting the world)
Aș lupta cu lumea-ntreagă pentru tine,
Aș lega din nou un continent de altul,
Un cavaler aș fi, sfidând orice mulțime,
Crezul meu și vrerea le-ar birui asaltul.
Pe roibul meu fidel, sabia-n mâna dreaptă
Și răbdători în preajma vreunei ambuscade,
La moment prielnic în clipa cea-nțeleaptă
Vom țâșni-n galop, dând foc la baricade.
Când gloria și fala îmi vor fi la picioare
Aclamat de toți, n-am să mă pot abține,
Trăgând căpăstrul blând, privind în zare,
Am să renunț la tot și voi veni la tine!
poezie de Alex Dospian (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >