Poezii despre aurora
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru aurora în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Aurora
Țara mea cu plaiuri line,
Tristă, plină de humor,
Cine oare să te-aline,
De necazuri și de dor?
Știu, duci lipsă de popor,
Calea furul ți-o aține,
Căci votăm "cozi de topor",
Ce lovesc amar în tine...
Dar va reveni și ora,
Clipa marii tresăriri,
Timpul nostru-al tuturora,
Al curatei izbăviri,
Când se-aprinde aurora,
Ea străluminând... zidiri!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări
Când Vei transforma în cruce o spirală
Și în cuie - aurora boreală
Poate-atunci voi înțelege cu sfială
Cât de mântuirea e fatală
Ce înseamnă
Dragoste de Țara
Îmbibată-n ură cordială
Ce înseamnă Prutul și Siretul
Ce-și duc apele spre Marea mea cu-ncetul
Ce ascunde-n sinea sa Carpatul
De ce Dunărea-i mai largă decât latul
Și de ce Bujeacul e o stepă
Pe când eu de mic știam că-i o planetă
Și de ce se spune -... pân' la Tisa
Toată muscalimea plânsu-mi-sa
Și de ce românii pretutindeni
Spun că orice zi la ei e de-arminden?!
Doamne, când vei transformă o cruce în spirală
Răstignindu-mă pe ea
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (19 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ce auroră, Miss...
În poezie, totul devine suflet și har
și gândurile-ți o iau razna spre Cer,
de dorul tău, te îmbeți... ce mister!,
care-i, oare, jumătatea plină-n pahar?
Starea de eu a Neantului ți-este soră,
lâncezești în veșnicie și în clar-obscur,
melancolia din ochi îți plutește-n azur,
uneori, Miss, eternitatea durează, o oră...
Timpul se-mparte-n mai multe răstimpuri,
din confuzia totului, înțelept, te desprinzi,
fluturi multicolori se-nmulțesc în oglinzi,
în poezie, iubirile, vai!, devin anotimpuri.
Ce vânt de căințe ades ne cuprinde,
Ce auroră, Miss, din urmă, ne prinde!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Republica
în anii întunecați ana
pauker se deplasa
ca o putredă vânătă scândurea
de-a lungul țărmului
aurora
făcea baie în mare tânăra brigadieră
aurora
la capul midia și un metru de pușcărie
edulcorată
în cofetării. cum
peste anii de-atunci
toate femeile tinere
din republică. dulci
atât de dulci! în anii
bifați pauker se știe că nu
a fost un munte de frișcă: de
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Matinală
Aurora violetă
Plouă rouă de culori -
Venus, plină de fiori,
Pare-o vie violetă.
Bat la geamul tău încet,
Bat cu-o rază sângeroasă -
Vino, floare somnoroasă,
Cât pe zări e violet.
Plâns de ape se repetă,
Încă totu-i adormit -
Ca în vise s-a pornit
Roata morii - violetă.
Gol e-al sânului buchet,
Floare goală, somnoroasă...
Trist, cu roza sângeroasă,
Bat în geamul violet.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aurora
Cătând un loc mai bun, de paradis
Să-l pot zidi cu palma mea cea goală,
Te-am dus cu mine trează și în vis
Că-n rugă îmi păreai a fi vestală.
Un biet sărman cu fundul pripășit
La curtea blândei doamne Primăvară,
Păream că pot zări, nedeslușit
Cum soarele începe să-mi răsară.
Atât mi-a fost, un semn și am plecat
Luându-te în pripă de la masă,
Dar, poate că acest suprem păcat
A fost să nu-mi rămâi în rai, acasă.
Azi port dorința-n cufăr de pământ,
În jur, toți parcă-n rai sunt prinși în horă
Și eu cu glasul stins, ușor le cânt
Că mi-ai rămas pe cer doar auroră.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (15 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe o șoaptă de zefir
Zorii vin, aduc răcoare
Pe o șoaptă de zefir.
Roua spală fir cu fir,
Și din ierburi, fețișoare.
De prin cuiburi călduroase,
Păsările se trezesc,
Și în versuri își vorbesc,
Vioaie și zgomotoase.
Mim, un gândăcel cu fală,
Zvăpăiat, frumos nespus,
Într-un lighenaș și-a pus
Apă, și încet se spală.
Ies și muștele murdare
Pe lăbuțe subțiri,
S-au clătit și de sluțiri,
Năvălind într-o căldare.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decor parnasian
Lumini calde, culori reci
Orizontul cade la zenit
Și simiți cum toate te-nconjuară
Universul, largul, totul
Strigă: "aurora boreală"
Pădurea câinilor din prejurare
Te trezești în convulsi amețit
Cântul mistic al brădeților
Crește anxietatea ce-ți tremură
Culorile dalbe nesfârșite
Fug toate în depărtare.
Fug toate în depărtare
Cântul se aude tot mai repede
Câinii aleargă tot mai des
Tu stai plăpând ca pruncul
Aicea uitat in șes
La lumina pală a morții
Nevăzute...
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Perianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iglu de dor
Ți-ai-mpodobit cu stele
buclele, ca o auroră
in Sud, strălucind nopțile
lumină de dor, quasară
iglului de coaste-mi
holografic zărindu-mi
inima-n flashuri...
de radiografie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aurora
Ascunde lumina de vânt!
astrele sunt sclipiri de petale
prin ere, din hăul de ape
născute privirilor tale.
Stelele-apun. Și visele lor
le simt pribegind tot mai rar.
ascunde-ți lumina de soare
la ora când norii răsar...
poezie de Liviu Pendefunda din Sideralia (1979)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >