Celesta

Amore mio

Iubire hieratică
Cu iz de latinitate
Fii tu marginea
Nemărginită a vieţii
Fii tu limita
Nelimitată a trăirii
Fă-te aievea divinitate
Ca o rază celestă
Cu nuanţe sacre
Intimitate de o clipă
Ca să rămâi veşnică
Fredonează neîncetat
Romanţa pasiunii.

poezie de David Boia (5 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit divin

Mă gândesc mereu,
Să trec în neant
Şă ascult teluricul
Şi să merg în abis.

Mă atrage taina celestă
Să privesc şi să cred
Mă cuprinde o divină credinţă
Absentă plâng şi alerg.

Dinttr-un singur ceas
Un singur gând
Să îmi iau bun rămas
Şi să plec visând.

poezie de Roxana Apostol
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Odysseas Elytis inima de cristal a Greciei

Libertatea transpiraţie celestă
izbucneşte
prin toţi porii sufletului tău
zbuciumat ca Marea Egee

Pe vremea aceea
dorul îţi flutura
precum
părul iubitei

Şi numai amintirea
îţi strânge
de gât

acum

versurile de cristal

PS
În

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2 noiembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venirea celestă a Fiului lui Dumnezeu

Sus, la munte, prospeţimi trecute
Se preschimbă- n frigul veşnic,
În crengişul de la poale, - i primavară,
Miezul nopţii tace, ca un sfetnic.

Pârâiaşe murmură- n neprihănire,
Pe sub crengile, de ger, momite,
Sufletul se- aude, curge- n ditirambe,
Dezmorţit, din chinurile sfinte.

Fumul greu încet se risipeşte,
S- a inscris în psalmi o primăvară,
Alungând din gânduri focul ce-amărăşte
Nesocotinţa păcatelor de-odinioară.

Ici -bucurii, dincolo, poate, - i tristeţe,
Reinviind din soare, şi adormind în nimburi,
Aşa sunt sufletele cu pecetea
Cereştilor ofrande pe- a lor chipuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciun proslăvit

Tumult de speranţă, în anul ce vine,
Să vă dea, răsăritul zilei creştine!
Iertare celestă, pronie divină
Şi-o inimă caldă, de dragoste plină!
Iesluţa iubirii, cu Pruncul cel Sfânt,
Să vă fie în suflet, ca ceru-n cuvânt!
În această zi de-mplinire şi crez,
Crăciun proslăvit, vă urez!

poezie de Iulia Mirancea (25 decembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gloria celui plecat

Ploi ca-n minunea
din vis cad deasupră-mi
sunt ierbi albastre
pe fruntea care lumină
cere odihnitoarea îmi scrie numele
pe fruntea veacului
aceasta e gloria
străină e ea de iubirea mea
şi a părinţilor mei
dar e credinţă ea
şi nu are moarte
cade asupra mea
ca mana celestă.

poezie de Corneliu Popel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocârlia

Este ea, ciocârlia...
Scena ei e câmpia.
Ciocârlia-i măiastră,
Are-o voce celestă,
O orchestră în guşă...
Scurmă-n nori de cenuşă,
Ea aduce lumină
Pe câmpia divină.
De aceea-i iubită
Şi etern preţuită.
Fiţi în sufletul vostru
Ciocârlie pe cer,
Buni, cu suflet curat,
Preţuit giuvaer.

poezie de Roxana Iacob din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târfa

îşi vopsise părul cu henna
ca să-şi ascundă vârsta
ea
celesta crescută în mahalaua
unde hoţii de cai furau
din luna adormită raze
făceau din ele harapnice
pentru cei ce-şi lăsau la poarta visării
tabloul de nuntă
sufletul
pruncii născuţi din iarba trădării
piatra albă
doar ea ştia durerea culorii nedefinite
ea
cea lovită de timp

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O recunosc mai subţire

Ruptă din coastele fragile
o recunosc mai subţire,
mai verde decât copacul furtunii
cu rădăcinile în aerul
pământului gras,

ea îşi pune amprenta
pe inima pietrelor de mustesc,

privirea-i se înalţă
cu tandreţe subtilă.

Se furişează în lucruri,
vorbeşte cu ele
de mă subjugă cu dragostea
ruptă din trup.

Tot ce pot să mai zic, nu zic.

Surâsul ei luminos

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autumnale

Dimineaţa leagănă
Tentaculele luminii
Părăsind spiritul
Mâinii ce mângâie
Respiraţia vântului.
Importante transparenţe
Trec prin via spasmelor.
Vânătoarea începe
Cu pietre.
Deliciu endemic – viaţa
Rămasă pustie
Pe – o carte de vise.

Posedând lumini
Infinitul saltă
Spre final.

Carnea celestă
A roadelor
Zideşte dorinţe

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!