BanuS

(...) poezii-manifest bine realizate vom întîlni, de pildă, la Maria Banus: Patronul, scrisă cu prilejul nationalizării industriei grele, Cîntecul soarelui, apel poetic pentru alegerile din 1948. Apoi, Chemare, La masa verde, Profanatorii de morminte, La noi într-o uzină, În muntii Georgiei – ca si multe altele – sînt închinate marii teme a păcii, căreia tovarăsa Banus i-a consacrat într-o măsură însemnată «puterea ei sonoră de poet.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La 14 ani

Te caut pe tine, suflete frumos,
Cu frăgezimea şi durata unui fum,
Încât mă mir şi eu cum de ai loc
În fiinţa mea de-acum.

poezie de Maria Banuş din revista "Bilete de papagal" (1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunata poezie a Doamnei Maria Banus, sensibilitate sufleteasca cotata la maxim ne da si astazi fiori de iubire.

Ne vindecăm

Ne vindecăm frumos, încet, ca bradul,
Şi singuri rănile ne oblojim.
Prin alte vine seva-şi face vadul.
Răşină grea de chihlimbar mustim.

E dulce ca un cuib o cicatrice,
Şi viaţa zumzăie într-însa roi.
Pe toate căile vin sucuri noi
Şi se transfigurează în matrice.

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zaharia Stancu, Geo Bogza şi un oarecare Ion Brad, Eugen Jebeleanu şi alţii au vărsat peste mine haznale şi hârdaie de lături şi fecale, bine condimentate cu toate calomniile şi minciunile imaginabile şi garnisite cu o bogată laudă de sine. A venit apoi Maria Banuş, cu un ţucal proaspăt scos de sub rochie, dintre craci, şi, turnându-mi-l graţios în cap, m-a "încoronat".

citat din Mihai Beniuc (1965)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânt de martie

Trece un vânt peste lume,
Şi nu m-a uitat.
Credeam în poame rotunde şi coapte,
În ce s-a-mplinit, în ce s-a-mpăcat.

Cutremur şi viaţă, cutremur,
Vântul lui martie bate,
Cred în puterea gândului nostru,
Şi-n începutul din toate.

Strigă un vânt puternic prin lume:
Credeţi în forţa braţelor voastre!
Ascult şi privesc printre crengile goale
Spaţiile-adânci şi vaste.

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprilie

A vârstei melodie-şi taie cale.
Supusă, o presimt şi o aştept.
Cu anii, mai duios mă strângi la piept,
Mă-nvăluie mai blând braţele tale.

Barbara tresărire de ţambale,
A tinereţii, n-am s-o redeştept.
Din vinul vechi sorbim, mai înţelept,
Esenţe tari şi bucurii egale.

A noastră-i toamna largă, policromă,
Împărăţia frunzelor uşoare
Şi crama cu răcoare şi aromă.

Dar nu ştiu ce nelinişte, ce boare,
Vesteşte că April, un crai sălbatic,
Va-mpresura, va sparge calmul atic.

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţii minte focul...

Ţii minte focul, chinul, primăvara,
Tot viscolul aprins ce bântuise?
El ne adunase, el ne învrăjbise,
El ne mâna, învolburându-şi para.

Dar de pe-atunci, când nu se potolise
Furtuna vârstei, cea dintâi, amara,
Când tinereţii-i mai duceam povară,
Noi încă ne uneam prin alte vise.

Şi dacă azi nimic nu ne desface,
Şi trecem în deplina-mbrăţişare,
E că-mpreună nu aflarăm pace,

Ci căutarăm focu-ncins în zare,
Şi rostul lumii care se preface,
Şi-al nostru, celor trecători sub soare.

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Danae

Legenda greacă povestea de-o fată
de crai din Argos, într-un turn închisă.
"Să n-o atingă dragostea", fu scrisă,
şi-n bronz, şi-n pietre, soarta ei săpată.

Dar zeul luă aminte la proscrisă.
Prin ziduri tari, prin poarta ferecată,
trecea, prinzându-l, forţa-ntunecată,
lumina ei de ambră şi caisă.

Şi, vrând pe ea, năprasnic s-o cunoască,
se prefăcu în ploaie grea de aur,
şi potopi sihastra ei cămară.

Din patimi, rădăcini crescură – plaur –,
pe care veac de veac o să plutească
făptura ei, ca miezu-adânc de vară.

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic n-am spus

Nimic n-am spus. Şi-atâta gingăşie
Şi-atâta frumuseţe să se piardă?
Cât nu-i târziu, cât viaţa-o să mai ardă,
Despre iubire poate tot voi scrie.

Nu căţeluşe hămăind în zgardă,
Iubirea noastra fu, nici n-o să fie,
Ci pajura măiastră ce invie
Mereu, ca lăstărişul de subt bardă.

Ştii tot. Tot ce-i al meu, e-al tău, iubite,
Ştii viaţa mea, ştiu gândurile tale,
Cu zbor înalt, prin vreme dobândite.

O, meargă anii, meargă ei devale...
Când toate păreau spuse şi trăite,
O melodie nouă-şi taie cale.

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin Bucureşti, după ploaie

Poate că asta e clipa şi ora
când toate celulele vechi au murit,
(o dată la şapte ani, cum se pare)
şi cele noi sunt în stare de prunc şi de mugure,
şi fac primii paşi cu mine-n lumina castanilor.
E atât de uşoară după-amiaza de iunie,
din petice trandafirii şi brumate,
din cer şi asfalt cum e moarul,
sub tuneluri de frunze însorite şi ude.
Cu ce-am meritat, cu ce-am plătit ora de graţie?
Poate cu anii trăiţi între molii de slove şi gânduri,
poate cu umbra spânzurătorilor,
poate cu nuanţa de scrum a surâsului meu,
dar cum se poate plăti acest roz neatins, vegetal,
în ora flamingo, în buna vestire-a castanilor?

poezie de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!