+p�rvulescu, +ioana

Singurătate

mă aud mai bine aşa.

singurătatea mea pare un crin
izbucnind olfactiv în nopţile de iunie

mă văd mai bine.
mă ştiu.
albul strident al imaculării vine ca un reproş
ca un strigăt ce sfâşie ceva. totul.

poezie de Ioana Negoescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnirea

Pe drum mergând îţi văd privirea
Şi mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!

Şi uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Aceşti ochi nu-i voi întâlni

Când drumul meu s-o prăbuşi
Sau cerul lor s-o nărui.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ospeţie

Alege,
din bunurile mele,
dobândite după amar de vremi!
Alege,
bătrânule mag!
Uite
un colţ de inimă!
E tot ce mi-a rămas,
omenind călătorii...
Ia-l tu!
Mai am şi bucuria cântării.
Ţi-o închin ţie!
Păsările sufletului meu
să te desfete...

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Eminescu

Eşti busuiocul care a sfinţit izvorul
Şi steaua ce luceşte-n lacul
Unde pluteşte dorul.
Eşti floare-albastră-n ochii mei
Şi eşti parfumul cel de tei.
Şi seara-n bucium te prefaci
Şi-i strigi şi îi aduni pe fraţi!
Şi eşti dorinţa cea mai vie
Pentru eterna, dulcea Românie!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri din...viitor

Pe drum,
viitorul m-a primit
în braţele sale.
Bucuria întâlnirii
înflorea
pretutindeni
nuferii.
Poveştile tale
cu iz de mânăstire
linişteau
bătăile inimii.
A urmat
sărutul pecete,
dulce izvor,
aprigă sete.
Însuşi Dumnezeu
ne-a mângâiat
creştetul
a mulţumire.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea...

Aş vrea
să întind mâna spre fiinţa ta,
fruntea să-ţi descopăr
de şuviţa rebelă
şi ochii aceştia de catifea
să-i zugrăvesc acum
în acuarelă!
Ştii,
eu călătoresc prin ei
către adâncul sufletului tău.
Tristeţea lor
dictează poezii,
m-apropie de tine, dragul meu!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile vieţii

Pentru fiecare spin vin să-ţi dau un trandafir!
Pentru fiecare rană o să ning din cer, o mană!

Pentru fiecare clipă, de visare, din cuvânt,
Mă înclin pân la pământ şi mă-nalţ pe o aripă.

Pentru fiecare vis, pe-o undă de dor, trimis
Dăruiesc speranţa mea. Tu să-mi dai inima ta!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioana

Ştiţi voi crinul ce străluce
În Vescopolis frumos?
Păru-i ca o rază dulce
Cinge corpu-i pînă jos.
Este tînăra Ioană,
Nimfa albă din Vardar,
E româna macedoană,
Dulce ca ceresc nectar.
Patru neamuri o reclamă,
Şeapte sate mîna-i cer.
Toţi cu toţii o aclamă,
Rază ce-a venit din cer!
(...)

poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele-poeme

Suntem normali
adică, formidabili!
Sub ochii tăi
o lume nouă creşte.
Sub mâna ta,
un mugure-nfloreşte.

Suntem normali
adică, formidabili!
Într-un sărut
fiinţa mea se prinde
de inimă
şi iute ţi-o aprinde.

Suntem normali
adică, formidabili.
O mângâiere
te prelinge-n vene,
balsam să-mi curgă-n
zilele-poeme.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e mută

M-ai rugat odată să-ţi scriu o poezie
dar eram atât de îndrăgostită
că nu-mi găseam cuvintele:
se ascunseseră adânc, în suflet.
Şi-apoi duceam darurile tale
destul de grele pentru umerii mei tineri.
Dar poezia întârzia să apară
şi într-o zi ai plecat.
Atunci au irumpt şi dorul mi-a ars sufletul
alungând cuvintele
ascunse din iubire, cu grijă.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!