Toate rezultatele despre +mi-e +sete +de +tine
Rezultate pentru +mi-e +sete +de +tine în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
Intrigă
O sete de tine, de tine, iubito,
O foame de spirit intensă și grea,
Și setea și foamea o spun prin cuvinte
Ce dor mi-e de tine, ești patria mea!
Ești casă și masă, ești mamă natură,
Întregul de care, nevoie am, vezi?!
Iar tu, idolatro, cum nepăsătoare
Din culpă-mi șoptești: - Cam exagerezi...
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2015)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mi-e sete
Tânjesc pe-ndelete.
Mi-e foame, mi-e sete,
Dar n-aș putea, poate să-i spui
Orișicui
Ce hrană
Mă poate nutri și ce mână.
Am pâine, merinde și vin,
Pătulul mi-e plin.
Am poame-n livadă
Lăsate să cadă
Din pomi, din belșug,
Cirezile mug
De ugerii grei:
Mulgi câte ciubere și donițe vrei.
Nici vechea prisacă
Nu-mi este săracă.
Și am în cămară
Și miere amară.
Pe lângă bucate,
Mi-e silă de toate.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger refuzat de păsări
Înger refuzat de păsări,
și înscris cu-o pană-n cerc
să te șterg de pe nisipul
alizeelor, încerc.
Mai întâi steaua Canopus
cea mult-galbenă, o ling.
Ce sărată e, mi-e sete,
și ce friguri tari mă ning.
Mai apoi îți zgârii fața,
curg din ea secunde verzi,
ce ierboasă mi-e privirea
somnolent în ea te pierzi.
Înger refuzat de păsări
și de zborurile lungi
îmi ajungi până la gură
până la sărut mi-ajungi.
Astfel stai înscris cu țipăt
în conturul scos din minți,
răspicat, al vieții mele
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Oul și sfera (1967)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vino, mămico! (durerea copilului părăsit)
Vino, mămico, acasă,
Pâinea străină o lasă,
Mi-e sete de tine, mi-e frig,
În visele mele te strig.
De ce peste mări ai plecat
Și al nimănui m-ai lăsat?
Vino, mămico, te strig,
Mi-e foame de tine, mi-e frig...
N-auzi copilul cum plânge?
Vino, la pieptu-ți mă strânge,
Mi-e dor să mă mângâi pe cap
De visele rele să scap.
Să vină-ngerașul divin
Ah, scapă-mă mamă de chin!
Mi-e dor să aud glasul tău
Când vine-ntunericul greu.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (noiembrie 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiască nația
Ce cuvinte să găsesc de laudă, ca să nu cumva să te mâhnesc
Când în suflet cântă și aplaudă versul Tău profund, moldovenesc
Cristalin ca apa de izvoare, unduit ca iarba pe câmpii
Și senin, ca steaua păn-la care, drumul stă pavat cu veșnicii
Starea mea lăuntrică e stare eminesciană, deseori
Ca și tine țin în brațe marea rezemăndu-mi fruntea de văltori
Și la fel mi-e sete de repaos când purtat pe aripi de visări
Duc corăbii negre și prin haos, și pe miscătoarele-i cărări...
Ca și tine trec prin armonia dragostei cu primul său fior
Ca și tine, cred că Romănia-i țara mea de glorii și de dor
Ca și tine sunt minoritate și între-mpărat și proletar
Tind să dau Cezarului dreptate, chiar dacă-s cu plebea solidar...
Am tăcut o-ntreagă veșnicie, ocolind și lictori și tribuni
Să nu fie Doamne, să nu vie, să mă ducă-n casa de nebuni
Să-mi aplice tratamentul dur, medicul Salieri Maiorescu
Tratamentul ăla cu mercur ce te-a potolit ca Eminescu...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (15 ianuarie 2022)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg
Sub tumultul nopții ce plânge
Te caut;
Răsare iubirea în sânge
De flaut;
Și vino, tu, înger din ceruri
De pene,
Să-mi arăți cale, în eseuri;
Sprâncene.
O! Și tu, a lumii minune,
Născută;
Te caut în Rai și-n genune.
Ascultă!!!
Ecoul, ce-n inimă-mi bate;
Trăiește!
Trăiește în tine... e carte...
Iubește!!!
Și frunza mă-ndeamnă la tine,
Și vântul,
Și cer înstelat de ruine,
Pământul.
[...] Citește tot
poezie de Marius Surleac
Adăugat de Andreea Murgu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda
Tu, cel ce te ascunzi în eterna-ti amiaza
Si lumea o spanzuri în haos de-o raza,
Metanie tie, Parinte.
Izvod nevazut al vazutelor linii,
Mă scalzi si pe mine în unda luminii
Un mugur de carne fierbinte.
Sunt duh invalit în naluca de huma,
Sunt om odraslit dintr-un tata si-o muma,
Dar sunt neraspunsa-ntrebare.
Ce glas destoinic să-mi spuna-ncotro e
Oceanul de somn ce icnind fără voie
M-a-mpins si pe mine-n miscare?
Nici maica nu stie ce tainica norma
Imi dete din carnea-i vremelnica forma,
Neant inflorit în minune.
Căci toate izvoadele umbrelor noastre
Roiesc mai presus de arhangheli si astre
Din vesnica ta-ntelepciune.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luceafărul
A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.
Și era una la părinți
Și mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinți
Și luna între stele.
Din umbra falnicelor bolți
Ea pasul și-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colț
Luceafărul așteaptă.
Privea în zare cum pe mări
Răsare și străluce,
Pe mișcătoarele cărări
Corăbii negre duce.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu din Poesii (aprilie 1833)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Fără nume
De ce, mămico, m-ai abandonat?
Mi-e frig și-s singurel în pat,
Nu știu să zic mamă și tată
N-am cui să cer un strop de apă.
Sunt mame ce la sânul lor
Își cresc din greu al lor odor,
Îl cresc cu greu și din nimic
De azi pe mâine câte-un pic.
De ce sunt eu printre străini
Născut cu împărțite vini.
De ce în lumea asta mare
Nu ești să-mi dai o sărutare?
Cu ce-am greșit de m-ai lăsat
În pat străin și-abandonat
Ca să trăiesc de azi pe mâine
Nebotezat și fără nume?
[...] Citește tot
poezie de Vasile Coman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXX
Când, pentru Bachus, Juno-ntărâtată
pe-al Tebei sânge-și răcorea mânia
precum și-o răcori și de-altădată,
atâta intra-n Atamas nebunia
încât, cu doi copii ai ei venind,
în brațe-i strânși, când își văzu soția
strigă: "Să-ntindem lațul ca să prind
cu pui cu tot leoaica la intrare!"
Cu mâini nelegiuite-apoi răpind
pe-un fiu numit Learh, pe cel mai mare,
rotindu-l l-a strivit de-un zid, turbatul,
iar ea, fugind, sări cu-al doilea-n mare.
Iar când Ursita răsturnă-ngâmfatul
oraș troian ce totul îndrăznit-a
și-a stins pe-un rege-alături cu regatul,
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >