Poezii despre ciclul vietii
Rezultate pentru +ciclul +vietii în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Privind infinitul din ochii tăi
Cu prima picătură de lumină,
de culoarea mierii, ciclul a început,
îngerii ne veghează visul,
o înviere a două iubiri, una diurnă
și una nocturnă, ispita lăstarului
fermecat de aroma de neuitat
a celor patru elemente,
și bucuria cunoașterii din fiecare
- foc și briză, rouă și pământ iubitor -.
Flori dornice să urce această fuziune
dansează, acum, cu salba de stele,
cu luna vibrantă
și comete sfârâind trecutul,
cu galaxii întregi de foc
și cerurile îngerilor luminoși în zbor.
- Sunt mereu copleșit
de un fior sfânt când mă atingi
cu vibrațiile tale,
te sărut, acum, aici, în eternitate!
Martoră, luna
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca (9 ianuarie 2017)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare
Sunt albul dintr-un puf de omăt
Transfigurat pic de cristal
- De-mi dai căldura să mă-mbăt -
Din inima-ți ce-ai piedestal.
Dacă deschizi azi o ferestră
O să-ți pătrund în casă fulg,
Un picur din planeta albastră...
Mă voi topi-n urări cu sârg.
Îți voi da veșnic gust de viață
Din picătura-mi de cristal,
Topit de drag ți-aș fi povață
S-ai trai etern, de festival.
M-aș face magul să-l urmezi
Spre poala albă a lui Christos
La ea să poți să-ngenunchiezi
Să ceri să fii iubit, frumos.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 decembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama m-a învățat niște lucruri
Mama m-a învățat LOGICĂ...
"Dacă-o să cazi din copac și-o să-ți rupi gâtul, n-o să mai poți merge cu mine la cofetărie."
Mama m-a învățat MEDICINĂ...
"Dacă mai încrucișezi mult ochii, așa o să rămâi, sașiu!"
Mama m-a învățat SĂ FAC FAȚĂ PROVOCĂRILOR...
"Unde te gândești? Răspunde când vorbesc cu tine... Nu-mi mai întoarce vorbele!"
Mama m-a învățat ce este UMORUL...
"Când cositoarea îți va tăia picioarele, să nu vii repede la mine!"
Mama m-a învățat să devin ADULT...
"Dacă nu mănânci toate legumele, n-o să crești niciodată mare!"
Mama m-a învățat GENETICĂ...
"Te comporți exact ca taică-tău!"
Mama m-a învățat despre ORIGINI...
"Te comporți de parcă te-ai fi născut într-un grajd!"
[...] Citește tot
poezie satirică de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
A nins în părul meu...
A nins în părul meu cu ghiocei
Și iarna vieții își arată blana,
Eu o sfidez trăind din amintiri,
Care îmi completează zilnic hrana.
Nu vreau să îmbătrânesc precum copacii,
Ca obrajii să mi se asemene cu scoarța lor,
Dar recunosc că toate oasele mă dor
Și asta mă disperă, ca și anii.
A nins în părul meu cu ghiocei
Și rău îmi pare că îmbătrânesc,
Dar ciclul vieții e normal, firesc,
Degeaba contra timpului mă răzvrătesc.
Voi face și eu ce face toată lumea veche,
Mă voi plimbe pe-alei fără pereche...
Cu traista amintirilor la purtător,
Ca să închei frumos ultimii ani sau clipe.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (12 aprilie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efemeride
Când flori de liliac se vor deschide
Suavele miresme mă îmbată,
Încep în nopțile de vis ca să răzbată
Prin geamurile casei și firide.
Natura-ntreagă poate fi schimbată
În așteptarea zilelor toride
Când ierburi găzduiesc efemeride
Și lasă vieții ciclul să-l străbată.
Ascultă floarea zumzet de albine
Când generoasă și-a aprins corola
Le dăruie polen granule fine.
Un fagure va umple caserola
Stuparului când vremea mierii vine
În verile cu dimineți senine.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciclul vieții
Ești gârbovit și mergi împiedicat,
Ai chip de ceară, glasul te-a lăsat,
Respiri cu greu și ești un pic senil,
Nu crede nimeni că ai fost copil.
Dar te-ai jucat și tu și ai zburdat,
De tot ce e în jur te-ai bucurat,
Lipsit de griji, cu ochi senini râdeai,
Când mama te certa te întristai...
Iar anii au trecut și, negreșit,
Ai fost flăcău și te-ai îndrăgostit,
Ai fremătat de doruri mii și mii,
Și ai avut la rândul tău copii.
Când au crescut, și-au luat în lume-avânt,
C-așa e legea firii pe pământ,
Și ai ajuns bunic, cu mulți nepoți,
Și rând pe rând te-ai ocupat de toți.
Azi ești bătrân, slăbit și inutil,
Însă ai fost și tu cândva copil,
Ai chip de ceară, ceasul ți-a sosit,
Dar ai fost tânăr, chipeș, fericit.
poezie de Octavian Cocoș (15 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am obosit
exact asta cred că își doresc și ei. norii când ostenesc își lasă ploile pe unde îi apucă
și mor. lacrimile duc ultima picătură cu ele. rămâne doar un abur ușor
iar cerul pare că nu știe nimic. nici măcar nu se încruntă
seceta a ucis orice urmă de normalitate din suflet. privești igrasia soioasă
și consideri că numai zăbrelele mai pot opri degradarea totală
dar și rugina roade pe tăcute. și-atunci clachezi.
realizezi că morbul distrugerii face parte integrantă din ciclul vieții
Doamne, lasă-mi cerul să plâng și pământul să mă soarbă, dar Doamne
lasă și un bob de dreptate pe pământul asta pustiit, că poate
reușesc să înverzesc ca să nu-mi pară rău c-am pătimit...
căutând locul în care de sufletul tău ești mai aproape...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciclul vieții
Omu-i frunză frunza-i om
Trece vremea si se duce
Timpu îl pune la răscruce
Omul nu mai este om
Frunza nu mai este-n pom
Fericit tu vrei omule să fii
Viata multe îți va daruii
Ea îți da mereu un semn
De tot ce ntalnesti sa nu te temi
Viața ce o trăiește un om
O frunză agățată-n pom
O primăvară veselă se ivește
Si tot pământul după o iarna
Se-ncălzește la viață ne trezeste
Si mugurul se arată in luna lui april
Zâmbet pe chipul vesel de copil
Acum in luna caldă de april
Apare frunza verde n pom
Inveseleste orice suflet din om
Iubești soarele si vântul zăpăcit
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altarul Naturii
În templul Tău zi de zi trăiesc
Și mi se pare atât de firesc,
Să mă trezesc în al tău decor,
Plin de limină și culoare
Să admir fiecare floare,
Să respir aerul proaspăt, curat,
De verdele frunzelor curățat.
În fiecare zi Ai ales să-mi oferi
Altceva decât a fost ieri,
Mai ieri firul ierbii încolțea,
Pe pajiște copiii zburdau,
În grădini era mare zor
Pentru pregătirea peluzelor
Cu flori multe și colorate
Care pe care în frumusețe să se întreacă
În pământ sămânța germinează
Și ciclul vieții îl urmează,
Crește, înflorește și rodește
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (12 noiembrie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transformare
Susură prin munte, un izvor,
Se aruncă-n lume, călător,
A plecat de sus, din înalt,
S-a lăsat în vale, în neant.
Vesel și zglobiu, nu se teme,
Se va-ntoarce-aici, dup-o vreme,
Limpede, senin, ca o joacă
Pleacă înspre vale, să se-ntoarcă.
Se-mpletește-n cale cu un pârâiaș,
Fratele mai mare, mai poznaș,
Iar la confluență se învolburează
Când se-adună-n brațe și dansează.
Merg îmbrățișați spre un râu
Și se-ncing tustrei într-un brâu,
Duc cu jocul lor, în aluviu,
Bucuria vieții, într-un fluviu.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (4 decembrie 2015)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >