radu popescu

Voichiţa lui Ştefan

Doamna lângă Ştefan vine,
Blândă-n vorbe şi-n purtat:
Doamne, iar eşti supărat!
Sunt, Voichiţă, pentru tine!
Zăpăcită doamna sta
Şi-nflorită de ruşine:
Ce-am făcut, măria-ta?

Tu?... Nimic! Şi vodă strânge
Mâna doamnei, gânditor.
Şerpii-şi au culcuşul lor...
Ah, Voichiţo, cum aş plânge!
Rău ca Radu nimeni nu-i:
Uite-n pumni aşa aş frânge
Gât de lup cum e al lui!

Doamna i-a pătruns cuvântul,
Până-n suflet i-a pătruns.
El tăcea, ea n-a răspuns.
Noapte e, şi bate vântul,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă C.E.O

În " Cugetul", stimaţi colegi,
Se scriu pamflete, epigrame,
Că poţi să râzi zile întregi
Dar... râsul nu ţine de foame.
C-am hotărât să ne-ntrunim
Odată-n lună, e uşor.
Mai punem şi de o lansare
Şi nu ne e stomacul gol.

În " Cugetul", stimaţi colegi,
Mă simt cu mult mai norocoasă
Şi răsfăţată. Ore-ntregi
Aş sta, n-aş mai pleca acasă.
Mai cântă maţul tricolorul,
Scade adesea glicemia,
Dar în umor stă viitorul
Cât vom trăi în România.

Se scriu pamflete, epigrame,
Cu spada lor ne duelăm,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântece de pâine nouă legănau acest pământ...

Era un drum care urca în cer de pe câmpia coaptă,
Umblat de-o fată c-un paner şi-avea ulcior cu apă.
N-a mai rămas nimic din toate ce-am avut;
De-aseară stau pe câmp sub un stejar mărunt.

Ne-am născut să stăm pe aur, dar rămânem tot săraci
Şi pământul sângerează, e spinos şi plin de maci.
El a fost pământ rotund şi era ocean de grâne,
Iar în coarnele de brazi atârnau colaci şi pâine.

Ce fântâni erau pe câmp!... Stelele cădeau în ape
Şi văpaia se-nchina spicelor de grâne coapte.
De aramă era câmpul, grânele urcau în cer...
E târziu şi-i lună plină - o fată vine c-un paner.

Vino cu mine să vezi unde este pâinea – îmi zice -
E între ape; aici e gras pământul. Şi dă să se ridice.
Sunt rănită... Ţi-aduci aminte grâul cum urca în cer?
Îşi şterse ochii, dar altele curgeau şiroaie din paner.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Exerciţiu de patriotism, revista Boema, mai 2021, nr.147
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bordelul politic format pentru alegerile prezidenţiale din 2014 din plagiatorul Victor Ponta (PSD), Vadim Tudor – zis Rudotel (PRM), Dan Diaconescu – condamnat la închisoare pentru şantaj (PPDD), liberalul roşu Călin Popescu Tăriceanu (PLR) ş.a. (satiră)

Îi privesc stupefiat:
Ăştia-s buni doar de legat!
Până ieri erau duşmani,
Se-njurau ca-ntre golani,
Au tunat şi-au fulgerat,
S-au scuipat, s-au insultat.
...............................

Ponta, ieri, pe Trădiceanu
L-insulta că-i Moliceanu;
Se-ntrecea în mârşăvie
Ba că n-are bărbăţie,
Ba că n-are măcar ouă,
Iară azi ne spune nouă:
Liberalul roş', sinistru,
Este bun de prim-ministru.
În livreaua PSD-istă,
Trădi'-i o figură tristă,
Căci, pe plaiul mioritic
E doar un valet politic.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de George Budoi din Pamflete şi satire, Alegeri, alegători şi aleşi (14 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

DESPRE „ROZA” LUI CĂLIN POPESCU TĂRICEANU Pe 14.11.2014, aflat pe podul nou de la Agigea, pe care a spus că [...] | Citeşte tot comentariul

Unsprezece elegii mai târziu

Iată cum anotimpul ne întâmpină cu semnele aducerii aminte ;
suntem două umbre bântuite de nostalgii.
Sentimentul nedezlipit de aripi s-a stins
şi ne-au unit două părţi asimetrice într-o frunză de piatră,
rămânând în aşteptarea zborului din elegie ;
poate cel mai îndepărtat timp pe care l-am atins vreodată.

Fluxul toamnei goleşte aleea trecătorilor cu frunţile plecate
şi număr băncile pustii ale celor ce s-au despărţit.
Urmez calea frunzelor, scufundându-mă în gânduri,
fără putinţă de îmbrăţişare, mereu trăită de altcineva.
Urc din gânduri, bătut de visuri,
scuturându-mi noaptea de nesomn ;
umerii îmi sunt de gheaţă şi nu au nici măcar prezent.

Străbat un spaţiu îngrădit de artere necurgătoare de viaţă,
refuzând toamna care-şi caută orbita în respiraţia noastră ;
exist şi exişti atâta vreme cât ne adăpostim unul în celălalt.
Nu ţi-am vorbit despre sentimente,
n- am fost niciodată fericit pentru că mi-am amânat fericirea.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Boema, dec. 2017
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsesie ciclică

(Ştiu! Sunt rea şi cârcotaşă şi-i loc pentru toţi sub soare!
Veţi spune că sunt frustrată dar, pe bune, chiar mă doare!)

Hai să potrivim cuvinte, fără să spunem nimic,
În zeci rânduri încâlcite, să ne credem vreun buric
Dintr-un "târg" îndepărtat, cenuşiu, uitat de lume,
Dar, cu fiţe de maidan, îmbrăcând "ţoale de firme"!

Crezi că zăpăceşti degrabă tot poporul, dacă-ţi pui
Nurii altuia(alteia) pe facebook, într-o poz-a NIMĂNUI
Ce-i cenuşă în ulcea, (dar google-ul search îl ştie)
Şi-uite-aşa, excitând fani, aduni "like" la "poezie".

Dacă-mi pierd timpul vreodată, ajungând să te citesc,
Altădat' n-o voi mai face, că n-aş vrea să te "plesnesc",
Explicându-ţi în zadar (pentru că nu înţelegi)
Că n-ar trebui să scrii şi, ce-ai scris, să îţi renegi.

Nu sunt eu vreo competenţă în domeniu, dar nu vreau
Să ne iei pe toţi de fraieri şi-atunci, te ignor şi stau

[...] Citeşte tot

pamflet de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme din ciclul amintiri din copilărie: 1. când eram mic

când eram mic, eu gândeam lumea cam aşa:
mai întâi curtea cu toate orătăniile,
până-n deal era satul, după deal câmpia, după câmpie orizontul
şi lumea mea se reducea la popă, la preoteasă, la învăţător,
la tata, mama, fratele şi sora mai mare.
apoi tata a plecat în război şi-am rămas singuri cu mama,
sărăcie, ţiganii la bug, mareşalul antonescu,
gustând din mâncarea soldaţilor,
zicea:,, fraţi români, treceţi prutul..."
trecuseră prutul, zicea tata mare, notarul,
ce dracului mai căutau ei până-n fundul rusiei?
apoi retragerea, încercuirea de la cotul donului,
,, ce făcurăm noi, fraţilor, zicea leu paraleu,
acum îl loc să trecem pe sub arcul de triumf
venim ca proştii cu capul în jos acasă cu ruşii în spinare...
ăia o să ne călărească muierile noastre
şi-o să ne dea să mâncăm la gamelă.
,, măi staline, burtănos,
ce-ai dus lumea la colhoz?
măi staline, burtă mare

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ioenscu-bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buffalo Bill

Deseară poştalionul va trece prin strâmtoare
Iar noi îl vom surprinde la locul cunoscut,
Întocmai ca pe vremea când mânuiam topoare
Şi flinte ghintuite. Întocmai ca-n trecut.

Azi însă nu de lada cu bani ne vom atinge,
Nu de mătăsuri fine, podoabe sau găteli,
Nu vom umbla prin punga rotundă ca o minge
Şi nici prin buzunare cusute-n căptuşeli.

Azi nu ca să ne-nfingem în saci de aur braţul
Ne vom lupta cu ceata de călători calici,
Şi nici ca să mai râdem puţin, zvârlind cu lanţul.
Ne vom ascunde ochii sub măşti, iubiţi amici.

Nu ca să punem mâna pe călătoarea blondă
Ce tremură şi-şi vâră colierul între sâni,
Nu ca să scoatem fetei inelul de logodnă
Vom răsuci cu vervă pistoalele în mâini.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Camelia

A ieşit în zori o fată, având rochia brodată
şi încinsă la mijloc cu un fluture de in
când pe frunze mai era lacul cerului senin.
Cum din fire-i râzătoare,
se opri să stea de vorbă
în grădină cu o floare:
unele în cuib de rouă, alte nalte cât un munte.
Însă una-i prea cochetă: are guler de satin,
împlinit cu fagur roşu.
Mai văzu aşa minune altădată la bunici
când pe gard cânta cocosu' -
ea făcea căsuţe-n şir printre ierburi la furnici.
Dar cum mâna mică îi scapă,
se-nţepă pe negândite într-un mugure de spin...
Vai, ce chin!
- îşi zise-n sine.
Poate vrea un strop de apă,
de mă-mpunse aşa tare firul greu de mărăcine.

Pe o frunză de cleştar un gândac abia-şi ridică

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Radu Muşat din Planeta poveştilor, Ed. Universitară, Bucureşti - 2021, Antologie de literatură pentru copii (19 ianuarie 2018)
Adăugat de Camelia Sava - Mărgean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanny

În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuinţă.

El îi oferă braţul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuinţă!

N-ascult de tinerii frumoşi,
Bărbaţii toţi sunt mincinoşi,
Cu-o vorbă dulce

Ei te seduc, te-adorm uşor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."

El o priveşte drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice ţigăneşti (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!