cand inima iubeste

Bilanţ

Ţi-ai calculat azi pasul, gândul, dorul?
Ai iubit plânsul mai mult ca umorul?
Ai spus "da" mai mult decât "nu"?
Ai fost "eu" mai mult decât "tu"?
Ţi-ai dat pâine pe ape, zâmbind?
Ai dus greul pe umeri, cârtind?
Ai frânt pâinea în două, cu drag?
Aşteptat-ai sărmanii în prag?
Ai plâns fiul plecat de acasă?
Ai clădit amărâtului casă?
Ai minţit ascunzând adevărul?
Ai primit fericit călătorul?
Căutat-ai să plângi la altar?
Ţi-ai pus viaţa ades pe cântar?
Ai fost cel ce iubeşte oricând?
Ai dus hrana la gură plângând?
Ai rostit vorbe dulci orişicui?
N-ai frânt inima chiar nimănui?
Ai făcut ce-ai promis în tăcere?
Ai fost leac sau produs-ai durere?

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Dume
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beatitudini

Am pus încuietori la inimă,
Nimeni să nu-mi fure fericirea,
Ţie ţi-am dat cheiţa de rezervă
Să verifici, curioasă, tăinuirea.

Nu prididesc că şi tu te înfrupţi
Din dorul şi iubirile albastre,
Că avem în faţă un lung drum
Brăzdat de cerul liniştirii noastre.

Pe trotuarul ce duce spre rai
Inima căzut-a în genunchi,
Ai descuiat-o şi ai pus în ea
Flori de stea cu fluturi şi lăptuci.

Păcatele se lasă-mbrobodite
În răsare soare şi peste apus,
Nu uita, pentru beatitudini,
Încuietori în inimă am pus.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima râvneşte-întâi plăceri

Inima râvneşte-întâi plăceri –
Apoi, viaţă scutită de griji şi de nevoi –
Şi-apoi, fel de fel de leacuri şi de creme moi
Care alină şi vindecă durereri.

Şi-apoi, somn liniştit şi dulce –
Şi-apoi, de va fi-ascultată ruga sa
De Cel care-o judecă de pe cruce,
Libertatea de-a muri cum vrea.

poezie clasică de Emily Dickinson
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un oftat

şi un sărut pe inima
goală într-un ocean
de nebunie - o conservă
de peşte în sos tomat
aruncată de un psihiatru -
inima ta două clipe
sinucidere din ne
fericire
în viteză călătoresc spre tine
te sărut pe gât pe buze pe sâni - două
pilule cu whisky - inima
iar mă doare, lumina vine
din stânga în dreapta
stai tu cu trupul gol
tânjesc după un sărut
o clipă de nebunie şi o melodie
la pian - un whisky cu gheaţă
tu eşti răspunsul - clipa
vine clipa trece ne
bunia rămâne după sărut

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima...

Nu-i doar ce în piept îţi bate şi pompează sânge-n trup,
Nu-i doar ce te ţine-n viaţă până legături se rup,
Este axul, centrul lumii, este măduvă, natură,
Este suflet, cutezanţă, este dragoste şi ură...
De la licărul din pântec, de la primul supt de lapte,
De la prima jucărie, de la basmele de noapte,
De la cartea de citire, de la pata de cerneală,
De la ultimul examen pân' la prima-agoniseală...
De la fluturi în stomac, prima flacără de-amor,
Prima aventură-n viaţă, primul simţământ de dor,
De la prima pirostrie, de la primul puiet pus,
De la prima-ncărunţire, de la răsărit la apus;
Poţi cu inima să darui, poţi cu inima să iei,
Poţi în alte inimi dară să infiripezi scântei,
Poţi cu inima să mângâi şi să-i antrenezi acţiune,
O jonglezi în consecinţă, dar să pui şi-nţelepciune!...
Inima te defineşte şi îţi dă de gol alura,
Duce grija, se împacă, cursul vieţii îl dă de-a dura
Şi nu face osebire la prosper sau la sărac,
Plină-i toată de surprize, pân' la ultimul tic-tac!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (23 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hodie mihi, cras tibi

În mine,
În tine
Şi-n el
Inima cântă
Şi plânge la fel...

Cântă
Şi plânge
Înfiptă în noi –
Căntă în clipa în care ne naştem
Şi plânge cu clipa de-apoi...

Când cântă cu ploaia
Ne-nchidem odaia...
Când plânge cu vântul
Ne-nchidem mormântul
Tustrei, şi, la fel,
Şi-n mine,
Şi-n tine,
Şi-n el!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Familia, seria II, nr. 4-5 (mai 1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi...

Veneai cândva şi tu cu dimineaţa,
În gara cu plecările vândute;
Când se topea pe iarbă-n rouă ceaţa
Iar soarele venea să le sărute.
Când ceştile nu cuprindeau amorul,
În picătura de cafea sorbit,
Şi dam speranţele la schimb pe dorul
Ce ochii tăi în mine l-au sădit...
Azi... nu-şi anunţă nici un tren venirea
Că-n două-i frântă linia ferată;
Încă mai taie-n inima privirea
O rană ce-a rămas nevindecată...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate şi iubire

Ce dulce e iubirea la-nceput
Atunci când te alegi cu un sărut.
Când inimile împreună oftează,
Iar nodul este strâns şi nu cedează.
Dar nu uita, când curte faci cuiva
Iubirea-i fericire, dar şi inimă rea.
Când unii râd, tu poţi să-ţi pierzi iubirea
Când alţii plâng, tu poţi să-ţi uiţi trăirea.
Fiindcă iubirea vine ori mai zăboveşte
Aşa cum soarta noastră o doreşte.
Ea stă mai mult când este dojenită
Râde şi pleacă când e mulţumită.
Tu fă ca marea să devină calmă,
Şi fă ca crinul să miroasă-n palmă,
Şi fă ca plopul să nu mai tresară
Şi fă iubirea să nu mai dispară.
Iubirea e un foc ce dă să fie stins
Cu frumuseţe nouă el trebui reaprins.
Ale iubirii aripi în colivie pier
Numai în libertate se-nalţă pân' la cer.

[...] Citeşte tot

poezie de Thomas Campbell, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mă ridică

Plecarea ta desigur că mă doare,
Fiorul ei mă arde zi de zi
Dar poartă şi puteri vindecătoare
Şi-acel curaj nebun, orice ar fi.

Răbdarea-i o povară inumană
Dar cum ar curge viaţa fără ea?
E plasture la inimă pe rană,
Acolo stă înfipt un colţ de stea.

Iubirea mă ridică sau coboară,
E poarta larg deschisă către rai,
Dar când ea a purtat aripi de ceară,
În iad m-a aruncat un chip bălai.

Ar fi în viaţă tot după dreptate,
Pe cer doar nori din puf de păpădii,
Străjeri nu mi-aş mai pune la cetate,
În inimă mi-ar sta doar bucurii.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-te că vrei!

Fă-te că iubeşti, îi spune
Mintea mea inimii mele
Care bate tot mai neregulat
În pieptul meu sunând a gol.

Fă-te bine!

Pune mâna şi scrie,
Şi treci peste faptul că mintea sa
I-a spus inimii sale:
Fă-te că nu iubeşti,

Fă-te rea!

Inima nu se îmbolnăveşte
Când vrea mintea,
Ci numai când
Nu vrea.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (3 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!