Coja, Ion

În noaptea Învierii Traian Băsescu a spus: "Cei cu care nu te înţelegi trebuie schimbaţi, ţara trebuie schimbată". Ziarele au comentat, prompt: "Băsescu vrea o Românie după chipul şi asemănarea lui"

Întreb: cum să arate România
Cu tot cu românaşii ce-i adastă?
Mulţi simt că îi apucă nebunia
De-o arăta... precum domnia - voastră!

epigramă de Ion Bucheru din Spinii trandafirului (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, şi nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Ştiam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influenţă asupra unei persoane, de care atârnau la un moment nişte interese ale mele de extremă importanţă. Am alergat la el.

începutul de la Infamie de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernul maghiar a ţinut să facă de anul nou încă o mare bucurie şi o deosebită cinste românilor. Tânărul nostru poet laureat Octavian Goga, aflându-se într-un otel al cunoscutelor băi Sf. Luca din Budapesta, a fost ridicat de poliţie şi dus la temniţa ordinară, unde l-au închis între vinovaţii de drept comun, care-şi aşteaptă acolo judecata şi osânda.

începutul de la Situaţie penibilă de Ion Luca Caragiale (1910)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipătescu (singur): Şi-l aleg pe d. Agamiţă Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniştea mea şi a femeii pe care o iubesc... Unde eşti, Caţavencule, să te vezi răzbunat! Unde eşti, să-ţi cer iertare că ţi-am preferit pe onestul d. Agamiţă, pe admirabilul, pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul Dandanache... Ce lume! ce lume! ce lume!...

replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul IV, Scena 4, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie simbolistă

Domnişoară!

Gându-mi zboară

Spre o fire
Cu simţire

Dulce ca de rai ceresc.

Domnişoară
Rumeoară!

Firea ce în gând zăresc

Şi la care

Sărutare
Gându-mi duce, căci... iubesc...

Pe cosiţe,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc şi cu jumătatea de porţie, se află, cătră ora două după amiazi – oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun – o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt aceşti tineri? Asta puţin importă. Să zicem că-i cheamă A., B., C. şi D.

începutul de la Boris Sarafoff!... de Ion Luca Caragiale (1900)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul

Păcatul plătit este pe jumătate iertat.
Ca o lampă de petrol ardem – flacără vie...
Ardem până ce devenim un atom
Petrecându-şi secundele spre ultima frontieră.
O funie de păcate ne leagă de moarte...
A. D. N.-ul durerii!
Martiri ai cuvintelor,
Altare de lacrimi,
Ascunsele patimi...
Şi toate din păcat revărsate,
Din tăcere, în moarte...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Când aude de libertate, sare şi dumneei răposata din pat... Că era republicană! Zic: găteşte-te degrab', Miţule, şi hai şi noi pe la revuluţie. Ne îmbrăcăm, domnule, frumos, şi o luăm repede pe jos pân' la teatru... (cu gravitate) Ei, când am văzut... Şi ştii că eu nu intru la idee cu una cu două...
Efimiţa: Ţi-ai găsit! Dumneata nu eşti d-ăia. Ehei! Ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.

replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida faţă cu reacţiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase, ale căror cărţi care conţin discursurile lor politice, publicate pe bani grei din bugetul ţării, zac în anticariate la preţuri mai mici decât lemnele de foc

Sunt cărţi de lux, după tipic,
Se vând la preţuri de nimic;
Şi cum soţia mă aprobă,
Mă duc să iau să bag în sobă.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (19 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată armonia

Luna pe verandă
Gânduri dau buluc
Birul pe ofrandă
Capul pe butuc!

Sevele din oase
Poartă handicapul
Zidurile groase,
Nu le spargi cu capul!

Câtă osteneală
Cheltuie un faur
Să dea la iveală
Doar un bob de aur!

Feţele plecate
Fiecărui zbor
Drumurile toate
Duc la un izvor

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de ion.untaru@yahoo.com
Comentează! | Votează! | Copiază!