vis

Poveste de odinioară

Lumina galbenă pâlpâie în grădină,
În felinarul de lângă crizanteme.
În straturi ruginii adoarme toamna
Alunecând în tufa de sulfină.

Este o lume plină de eroi,
Cu Feţi-Frumoşi, Ilene Cosânzene,
Dar şi pitici şi spiriduşi vioi
Ce-au apărut la timp, ca să mă cheme.

O muzică agale se porneşte
Pe ritmuri de chitară şi de bas,
Cu mâinile întinse înspre dânşii
Mă prind în jocul lor, ca într-un dans.

Îi văd râzând, zâmbind cu feţe pline
Păşind cu toţii prin lanuri de iubire,
Doar luna îi mai întrece în strălucire
Şi sunt modeşti, cuminţi şi buni din fire.

[...] Citeşte tot

poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munte vrăjit

Intru în munte. O poartă de piatră
încet s-a-nchis. Gând, vis şi punte mă saltă.
Ce vinete lacuri! Ce vreme înaltă!
Din ferigă vulpea de aur mă latră.

Jivine mai sfinte-mi ling mânile: stranii,
vrăjite, cu ochii întorşi se strecoară.
Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară
albinele morţii, şi anii. Şi anii.

poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1930)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flirt

Străfulgerare de sclipire
cu insistenţă etalată
de privire...
De anturaj, imagine furată!

Prima secvenţă de amor
în ambient secret de interzis,
stăruitor...
De aventură, sau promis.

"Fin" în speranţă de iubire
ratată-n vis neîmplinit...
Preludiu
d-un carnal nestăpânit.

Ciudat, în amintire-i fizic
la fel cum actul sexual...
Oniric,
ţelul... exponenţial!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iert

Cu fiecare piesă scrisă de tine şi cântată aici,
Mă las pierdută în ochii tăi
"Ai să mă ierţi în fiecare noapte
Şi am să te mint în fiecare zi".
Am să te iert ibovnică,
Prin arme de foc planeta moare,
Te iubesc, dincolo de vis...
Am să te cuprind cu fiecare zbor
Sub adierea dragostei duse la extrem.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Îţi scriu cu aripile-n raze, dintre sori,
Atingătoare şi-albe-n traiectorii
În umbra lor de-argint să îţi omori
Ochii tăi recii, visătorii...

Aveau acele mări irizator contur
Mări de materii şi astrale doruri
Nostalgica-ţi privire de azur
Pleca spre anticele coruri...

poezie de Paul Polidor din Emigrant în reverii (1983)
Adăugat de Paul Polidor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marmură pe trotuar

oraşul albit
de cărări bătute
cu frunze, acolo unde
orice vis poate avea om,
departe
de apusul acestui răsărit;
a coborât din cer
către muritori,
amintindu-le de
Prometeu cel viclean...
doar doar din el
vor urca îngeri
căutători de
necuprins de moarte...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

moartea se-ntămplă
să fie în crematorii
alese de pojarul
unde focul arde
zi după noapte
noapte de pene ucise
în întâmplarea de-a fi
un şir succesiv
al dimineţilor sărutate de roua
căzută tardiv
pe neagra zăpadă
a celor sfinţi
celor ce au iubit şi au decis
să-împrăştie noaptea coşmarului
în falii de vis

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veghe interioară

Acest loc este un vis
pe care doar visătorul îl crede real,
apoi, asemenea zorilor, vine moartea –
şi tu te trezeşti râzând
de ceea ce ai crezut c-a fost durerea ta.

Dar mai există ceva legat de-acest vis;
orice faptă crudă şi nesăbuită
comisă în iluzia acestei lumi,
nu va dispărea la trezirea din somn.

Ea rămâne
şi va trebui interpretată.

Toate zâmbetele răutăcioase,
toate pornile carnale imediate,
toate veşmintele rupte-ale lui Iosif,
se vor preface-n lupi feroce
pe care tu va trebui să-i înfrunţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În deşertul setei

În deşertul setei,
Într-un gol vital,
Ca într-un antal,
E cuibul poetei...

Zarea siluetei –
Vis oriental,
În deşertul setei –
Gând transcedental.

Aripa egretei –
Zbor sentimental,
Vers esenţial –
Patima Planetei...

În deşertul setei!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată moartea izbăvitoare vine într-o singură priză

ca un fel de înainte de orice înainte
când încă nu ştia nimeni să nu ştie
durerea facerii şi desfacerii
martorul trecerii prin fiecare dimensiune
este punctul
de dinaintea hidrogenului
chiar de dinaintea oricărui dinainte
arderea creatoare de lumină
izvorul din care se adapă timpul
precum un bidiviu nărăvaş
între două curse de galop cu sine însuşi
..............................................
îmi doresc să vă povestesc
câtă tăcere este între două stele
dar nu am destule cuvinte
...............................................
din vis în vis
prin suprimarea realităţii
îmi doresc cerul acesta plin de stele vii
cu veşnicii şi infinit cu tot

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!